Fondurile de pensii administrate privat din România (Pilonul II) aveau active totale de 212 miliarde de lei la finalul primului trimestru al anului 2026, cu 33% mai mult faţă de aceeaşi perioadă din 2025, potrivit raportului trimestrial al Autorităţii de Supraveghere Financiară. Distribuţia banilor în sistem rămâne însă puternic inegală.
Cei 8,51 milioane de participanţi la Pilonul II deţin conturi cu valori extrem de diferite. Un procent de 25% dintre participanţi concentrează 70% din totalul activelor, în timp ce 20% dintre aceştia au economii de sub 1. 834 de lei.
Cel mai mare cont din sistem totaliza 3,72 milioane de lei la 31 martie 2026, iar cel mai mic era de 1 leu, potrivit datelor ASF. Valoarea medie a activului individual net era de 25. 215 lei per participant, în creştere cu 31% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior.
Mediana se situa la 19. 706 lei, sub medie, ceea ce reflectă influenţa conturilor mari asupra valorii medii calculate la întregului sistem. Diferenţe semnificative apar şi între fonduri.
Valoarea medie a activului per participant variază între 16. 012 lei şi 33. 482 de lei, în funcţie de administrator.
Rata medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii administrate privat era de 8,54% în martie 2026, faţă de 8,66% la finalul anului 2025. Cele mai bune randamente anualizate au fost înregistrate de Metropolitan Life (9,13%) şi Aripi (8,88%). Contribuţiile virate în primele trei luni ale anului 2026 au totalizat 5,77 miliarde de lei, cu 11% mai mult faţă de aceeaşi perioadă din 2025.
Contribuţia medie lunară per participant era de 419 lei în martie 2026, cu 2,8% mai mult faţă de finalul anului anterior. Structura investiţională continuă să fie dominată de titlurile de stat româneşti, care reprezentau 63,9% din portofolii la 31 martie 2026, faţă de 65% la finalul anului 2025. Acţiunile ocupau 27,62% din active, primele cinci poziţii fiind ocupate de Banca Transilvania, OMV Petrom, Romgaz, Hidroelectrica şi BRD – Groupe Société Générale.
Circa 96% din expunerea pe acţiuni vizează companii listate la Bursa de Valori Bucureşti. Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels Topul integral oficial al băncilor din România după active în anul 2025, potrivit BNR Energia devine cel mai fierbinte domeniu de recrutare. Solarele, eolienele şi stocarea vor avea nevoie până în 2030 de peste 50.
000 de angajaţi. „Nu este vorba numai de investiţii, ci de cariere“ EY Attractiveness Survey Romania 2026: România a atras atenţia investitorilor străini într-un an în care Europa a făcut un pas în spate: digitalizarea şi industrializarea au fost catalizatorul investiţiilor străine directe pe plan local Ajuns la cea de-a 21-a ediţie, Anuarul ZF Cei mai mari jucători din economie analizează 80 de pieţe şi circa 800 de companii din cele mai importante sectoare. Clasamentele prezentate în anuar arată cum a mers anul 2025 pentru cei mai mari jucători din principalele sectoare economice şi care sunt liderii pieţelor după cifra de afaceri înregistrată anul trecut Sorin Pâslaru, ZF: Argument anuar Cei mai mari jucători din economie 2026 Cum să faci profit când alte bănci centrale sunt pe pierdere.
BNR a obţinut un profit de 2,35 mld. lei în anul 2025, în timp ce alte bănci centrale, inclusiv BCE şi Fed au fost pe pierdere Cinci branduri româneşti domină vânzările de îngheţată. Piaţa de îngheţată este estimată la 500 mil.
euro de către Euromonitor Vasile Godîncă-Herlea, CEO, Azitis: Primele zece active în distress la vânzare valoarează 1 mld. euro Bursă. Ce ştim despre oferta de răscumpărare a One United Properties CEC Bank pentru afaceri româneşti.
Dragoş Iliescu, profesor universitar: Motivul pentru care România ratează toate statisticile legate de educaţie nu este absenţa vârfurilor. Câştigăm toate olimpiadele. Problema fundamentală este că avem prea mulţi copii complet rămaşi în urmă ZF Deschiderea de astăzi la Bursă.