Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. Ţara stochează acum o pondere mai mare din producţia sa de energie electrică decât orice alt stat membru UE, în timp ce unele ţări vecine sunt din ce în ce mai dependente de electricitatea importată. Aceste evoluţii vin după ani de instabilitate politică.
În Bulgaria s-au desfăşurat opt tururi de alegeri parlamentare, în perioada 2021 – 2026, făcând dificilă formarea unui guvern stabil. Însă, în aceeaşi perioadă, ţara a aderat la zona euro, la 1 ianuarie 2026, şi a făcut progrese rapide spre modernizarea sistemului său de electricitate, în special prin în stocarea energiei în baterii. Ministrul Energiei, Zhecho Stankov, care deţine poziţia din ianuarie 2025, a avut un rol proeminent în extindere.
În primul semestru din 2026 a inaugurat o unitate de stocarea energiei în baterii de 124 megawaţi (MW) lângă Lovech. Construită de Renault, facilitatea poate stoca 496 megawaţi oră şi pentru o perioadă a fost cel mai mare proiect de stocare a energiei în baterii de acest tip din blocul comunitar. Stankov l-a numit „un prim pas” spre crearea unei capacităţi de stocare de 10 gigawaţi oră (GWh), un obiectiv care va consolida rolul Bulgarii în sistemul energetic regional.
Conform Operatorului Sistemului de Electricitate (ESO) din Bulgaria, capacitatea de stocare instalată a ajuns la 3. 432 MW până în mai 2026, iar până la mijlocul lunii iulie la aproximativ 4. 800 MW şi 14 GWh, conform datelor săptămânalului Capital.
Este un avans semnificativ faţă de acum doi ani, când Bulgaria avea capacitate de stocare instalată de doar aproximativ 200 MWh. Extinderea a fost accelerată de un program guvernamental dezvoltat curând după ce Stankov a fost numit în funcţie. În aprilie 2025, ministrul Energiei anunţase planuri pentru 82 proiecte de stocare, cu o capacitate combinată de 9,7 GWh, susţinută de fonduri din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă (RRF), în valoare de 588 milioane euro.
Proiectul RESTORE a fost lansat în august 2024. În plus, autorităţile de reglementare au căutat să limiteze investiţiile speculative. În septembrie 2024, Comisia de Reglementare în Domeniul Energiei şi Apei (EWRC) a introdus cerinţe de garanţie financiară după amendamentele la Legea Energiei care permit facilităţilor de baterii să participe independent pe piaţa electricităţii.
Faza a doua a RESTORE s-a finalizat în decembrie 2025 cu încă 31 proiecte aprobate, reprezentând o capacitate de peste 4 GWh. Investitorii privaţi au furnizat o pondere importantă din finanţare. Compania statului de electricitate, NEK, a intrat, de asemenea, pe piaţă.
În februarie 2025, a anunţat că intenţionează să instaleze baterii cu o capacitate de aproape 300 MWh la cinci dintre centralele sale hidroelectrice. În plus, Guvernul dorea să aibă aproximativ 1,18 GW de capacitate solară combinată cu stocarea care să fie operaţională până în martie 2026. Această abordare a încurajat dezvoltatorii să construiască împreună parcuri solare şi baterii, în loc să le facă proiecte separate.
Avansul rapid al energiei solare a făcut şi mai importantă stocarea. Martin Georgiev de la Electrohold estimează că anul trecut peste un terawatt-oră (TWh) de energie solară a fost irosit în Bulgaria, echivalentul a aproape 3% din consumul naţional, deoarece nu a existat suficientă capacitate de stocare pentru a absorbi excesul de producţie. La începutul anului, capacitatea solară instalată depăşea 6,5 GW, fiind responsabilă pentru mai mult de jumătate din capacitatea totală instalată de generare a energiei electrice din Bulgaria.
La prânz, când este vârful producţiei energiei solare, preţurile electricităţii pot scădea sub zero, în timp ce seara pot urca până la 250 euro per megawatt-oră.