Invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022 a readus subiectul extinderii în centrul politicii europene, transformând ceea ce era de mult timp un proces tehnic într-o problemă geopolitică şi de securitate. Foto: portughezul Antonio Costa, preşedintele Consiliului European, Nikol Pashinyan, premierul Armeniei, şi Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene.
După ce în urmă cu câteva săptămâni partidul Contractul Civil al premierului Armeniei Nikol Pashinyan a câştigat în alegeri majoritatea parlamentară, Rusia a anunţat că va restricţiona drastic importurile de alimente, semninţe, flori, lemn şi îngrăşăminte din această ţară. Este o pedeapsă pentru ceea ce mulţi spun că este orientarea Armeniei, cândva un aliat al Rusiei, către vest, către UE. Republica Moldova a păţit la fel când a făcut acest lucru.
Ucraina a fost invadată de Rusia. În prezent, şi Moldova şi Ucraina sunt în discuţii pentru aderarea la UE. În cazul Armeniei, guvernul de acolo a cerut Comisiei Europene să grăbească aplicarea de măsuri de susţinere pentru a atenua impactul acţiunilor Rusiei.
UE a alocat 34 de milioane de euro pentru ajutor de urgenţă acordat statului din Caucaz. Săptămâna viitoare, preşedinta CE, Ursula von der Leyen, urmează să se deplaseze la Erevan pentru a consolida relaţiile strategice dintre Armenia şi UE. Comisia l-a susţinut pe premierul Pashinyan chiar înainte de alegerile de pe 7 iunie.
Premierul a încercat să echilibreze cu atenţie abordarea faţă de Rusia, caraterizând drept „teoretic“ statutul de candidat pentru aderarea la UE al ţării sale. Adevărul este că oricât de mult s-ar apropia Armenia de Uniune, va rămâne cu mari dependenţe de Rusia. Şi unele membre ale UE încă mai sunt în aceeaşi situaţie.
Ursula von der Leyen va vizita şi Azerbaidjan, stat vecin cu care Armenia a fost recent într-un război pe care l-a pierdut, inclusiv deoarece aliatul tradiţional Rusia nu a venit în ajutor. UE caută asigurarea unei rute comerciale, de energie şi digitale – Coridorul de Mijloc – prin Caucazul de Sud care să ocolească Rusia şi Iran. Fără pace între Armenia şi Azerbaidjan această rută nu ar fi posibilă.
Mai aproape de UE, Muntenegru tocmai a trecut de două noi etape din procesul de aderare la Uniune, progresând în cursa spre ţinta de a finaliza discuţiile până la sfârşitul anului şi de a intra în blocul comunitar în 2028. Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a asigurat luna aceasta că ţara balcanică este, practic, gata să adere la UE. Potrivit lui, situaţia Balcanilor de Vest este diferită de cea a Ucrainei deoarece negocierile dintre Uniune şi aceste ţări durează de aproape 20 de ani.
„Iar cel puţin una dintre ele, Muntenegru, este practic pregătită să adere“, a precizat Merz. UE este în discuţii şi cu Serbia, cea mai dezvoltată economie din regiune, dar sub conducerea preşedintelui Aleksandar Vucic aceasta s-a arătat a fi mai degrabă prietenă cu Rusia şi China, în ultimul timp mai mult cu China. Guvernul grec a anunţat că va căuta să accelereze aderarea Muntenegrului la UE cât timp va deţine preşedinţia prin rotaţie a Conșiliului Uniunii în a doua jumătate a anului viitor.
Atena a jucat un rol important în 2003 în ceea ce a fost cea mai mare expansiune a UE de după Războiul Rece. În prezent, pentru Grecia Muntenegru are şanse mai mari să intre în UE decât Serbia şi Albania. De asemenea, populaţia redusă a acestei ţări cu doar 600.
000 de locuitori ar necesita costuri economice şi politice reduse din partea Uniunii. Guvernul muntenegrean şi-a denumit campania de aderare „28 pe 28“, aluzie la faptul că ţara ar deveni cel de-al 28-lea membru al UE în 2028. O situaţie spectaculoasă privind lărgirea UE este la vestul continentului.
Michel Barnier, comisar european care s-a ocupat cu negocierile pentru Brexit, a declarat că Uniunea este deschisă pentru readerarea Marii Britanii dacă aceasta îşi doreşte. Este o reacţie la tendinţele pro-UE tot mai evidente în Marea Britanie şi la criza politică de acolo.