Județul Brașov, unul dintre cele mai dezvoltate economic și turistic din România, nu este nici în noiembrie 2026 legat direct de rețeaua de autostrăzi, deși în ultimii 20 de ani a avut parlamentari, miniștri și secretari de stat din PSD, PNL, USR și UDMR. Critica apare într-un material de opinie publicat duminică, 8 noiembrie 2026, care acuză clasa politică locală că a lăsat infrastructura rutieră mult în urma nevoilor județului.
Autorul pune întrebări retorice despre autostrăzile Brașov–Sibiu și Brașov–București, precum și despre legăturile rapide spre Târgu Mureș, Covasna și Argeș. Reproșul central este că parlamentarii brașoveni, indiferent de partid, nu au făcut front comun pentru aceste proiecte, deși au avut sau au făcut parte din partide aflate la guvernare. Brașovul a avut, printre alții, miniștri la Economie, Sport și Dezvoltare.
Comparația pe care o face textul este cu alte zone ale țării, unde, susține autorul, aleșii din partide diferite au cerut împreună finanțări și au susținut ori chiar au protestat pentru construirea autostrăzilor. La Brașov, în schimb, rivalitățile ar fi apărut mai ales când s-au împărțit funcții în instituții publice și locuri în consilii de administrație.
Autorul vorbește despre parlamentari care ridică tonul în conferințele de presă și la sediile de partid, dar devin retrași în fața conducerilor de la București, preferând să-și păstreze locul pe liste în loc să ceară cu insistență finanțări pentru județ. Este o opinie, nu o constatare verificată, iar textul nu citează cifre privind fondurile alocate sau stadiul vreunui proiect.
Dincolo de tonul vehement, miza rămâne una concretă pentru brașoveni: lipsa unei conexiuni rapide cu marile centre economice afectează transportul de marfă, investițiile și fluxul turistic. Cum alegerile revin ciclic, întrebarea ridicată de articol este dacă promisiunile despre autostrăzi se vor traduce în finanțări sau vor reapărea în următoarele campanii.
Sursă text și foto: Transilvania 365 — articolul original