Incendiul din 14 septembrie 2026 de la platforma industrială Carfil din Brașov, aflat în imediata apropiere a CARFIL SA, filială a CN ROMARM, ar fi fost un act de sabotaj coordonat din Rusia. Anunțul a fost făcut luni, 26 octombrie 2026, de Serviciul Român de Informații, iar trei suspecți, doi cetățeni bieloruși și un cetățean ucrainean, rezidenți în state ale Uniunii Europene, sunt acum vizați de mandate europene de arestare.
SRI spune că a identificat rețeaua în cooperare cu parteneri interni și externi. Potrivit DIICOT, doi dintre bărbați au fost arestați preventiv în Germania, după ce Curtea de Apel București a emis pe numele lor mandate în lipsă; erau depistați în timp ce pregăteau fapte similare. Luni a fost emis un al treilea mandat european, după ce ultimul suspect a fost localizat în Polonia. Procurorii fac demersurile pentru extrădarea celor trei inculpați în România, iar dosarul rămâne deocamdată la tentativă la acte de diversiune.
Miza depășește Brașovul. Conform SRI, coordonatorii din Federația Rusă le atribuiseră o listă largă de ținte din regiune: unități de producție de armament, de stat și private, dar și alte obiective militare și industriale. DIICOT adaugă că, din actele de urmărire penală, reiese că inculpații aveau în vedere și alte locații din România și din alte state UE.
Serviciul descrie cazul ca parte dintr-o campanie mai amplă de sabotaj în Europa. Anchetele din acest an ar fi scos la iveală și alte tentative împotriva unor ținte din România, între care facilități militare internaționale sau folosite la instruirea forțelor armate ucrainene. Scopul, spun autoritățile, este intimidarea, afectarea capacităților de apărare și slăbirea contribuției statelor vizate la securitatea europeană și regională.
Incendiul de la Carfil vine după alte evenimente asemănătoare înregistrate în România, ceea ce, notează autoritățile, amplifică îngrijorările privind securitatea obiectivelor industriale și a infrastructurilor esențiale. DIICOT, MAI și SRI continuă cercetările privind toate persoanele implicate. Faptul că executanții erau rezidenți în state UE și au fost prinși tocmai în Germania și Polonia arată cât de mult s-a bazat operațiunea pe mobilitate transfrontalieră, și, la fel, cât de mult a contat schimbul de informații dintre servicii pentru a o opri.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original