Evo Morales este cercetat în unei anchete mai largi privind protestele și blocajele rutiere care au paralizat țara timp de 50 de zile în lunile mai și iunie, notează AFP . Procurorul General Roger Mariaca a comunicat că ancheta are la bază plângeri pentru „rebeliune armată” și „terorism”, depuse de un grup de lideri civili și de Ministerul de Interne.
Proteste împotriva austerității și starea de urgență Timp de șapte săptămâni, organizații indigene, sindicate și cultivatori de coca au organizat manifestații și au blocat drumuri pentru a cere demisia președintelui Rodrigo Paz. Cetățenii au protestat împotriva măsurilor de austeritate impuse de guvern, inclusiv anularea subvențiilor pentru combustibili, și a altor probleme . Ulterior, președintele Rodrigo Paz a instituit starea de urgență , permițând desfășurarea poliției și armatei pentru îndepărtarea barajelor rutiere.
Blocajele ajunseseră să provoace penurii severe de combustibil, alimente și medicamente în marile orașe, inclusiv La Paz și El Alto. Evo Morales s-a retras în bastionul său politic din Chapare, o regiune rurală din centrul Boliviei, încă din 2024, când pe numele său a fost emis un alt mandat de arestare într-un dosar privind presupus trafic de minori, acuzații pe care fostul președinte le respinge. Fostul președinte a reacționat la emiterea mandatului de arestare, declarând: „Ei încearcă să ne facă responsabili pentru mobilizările sociale, pentru a ascunde adevărata dramă prin care trece Bolivia: o criză economică și socială profundă, rezultatul unui model care a abandonat poporul și protejează corupția”.
Schimbarea direcției politice Venirea la putere a președintelui de centru-dreapta Rodrigo Paz, în noiembrie 2025, a pus capăt unei perioade de aproape 20 de ani de guvernări socialiste în Bolivia. Noul președinte promovează o orientare economică liberală și a consolidat relațiile cu Statele Unite, relații întrerupte de Evo Morales în 2008.