Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Nu doar tristețe: singurătatea poate provoca boli grave și scurta viața Singurătatea nu mai este privită doar ca o stare emoțională, ci ca un factor de risc major pentru sănătate. Tot mai multe studii arată că izolarea socială poate scurta viața, crește riscul de boli cardiovasculare, depresie și demență.
Cu toate acestea, cercetătorii avertizează că soluția nu poate veni doar din cabinetele medicale. Lipsa relațiilor sociale are un impact asupra sănătății comparabil cu fumatul a aproximativ 15 țigări pe zi. Concluzia apare într-o analiză publicată de cercetătoarea Sofia Hiltner, de la Universitatea din Michigan, în revista Social Problems, care atrage atenția că singurătatea este tot mai des tratată ca o problemă medicală, deși cauzele ei sunt în mare parte sociale.
Potrivit cercetărilor analizate, izolarea socială și sentimentul de singurătate cresc riscul de deces prematur cu aproximativ 30%. În ultimii ani, numeroase cercetări au demonstrat că efectele singurătății merg mult dincolo de starea psihică. Persoanele care trăiesc izolate prezintă un risc mai mare de hipertensiune arterială, infarct și accident vascular cerebral.
Totodată, lipsa relațiilor sociale este asociată cu un risc crescut de depresie, anxietate și declin cognitiv, inclusiv apariția demenței la vârste înaintate. Specialiștii explică faptul că singurătatea produce un nivel ridicat și constant de stres. Organismul secretă mai mult cortizol, hormon care, pe termen lung, favorizează inflamația, afectează sistemul imunitar și crește riscul apariției mai multor boli cronice.
Organizația Mondială a Sănătății consideră izolarea socială una dintre marile provocări de sănătate publică ale următoarelor decenii, în contextul îmbătrânirii populației și al schimbării modului în care oamenii își construiesc relațiile sociale. Sofia Hiltner avertizează că transformarea singurătății într-un diagnostic medical poate crea impresia greșită că soluția se află exclusiv în sistemul sanitar. „Dacă o problemă afectează sănătatea, oamenii presupun automat că medicii trebuie să o rezolve.
Dar ei nu pot reconstrui comunități și nici nu pot crea relații sociale”, explică cercetătoarea. În timpul documentării, Hiltner a descoperit inclusiv studii clinice în care era testată o posibilă „pastilă împotriva singurătății”, un exemplu despre cât de mult a fost mutată discuția din zona socială în cea medicală. În Statele Unite, îngrijirea persoanelor vârstnice afectate de singurătate generează costuri estimate la aproximativ 6,7 miliarde de dolari anual doar pentru programul Medicare.
Autorii studiului avertizează însă că investițiile exclusiv în sistemul medical nu vor reduce fenomenul, dacă nu sunt însoțite de politici care să combată cauzele izolării. Printre acestea se numără îmbătrânirea populației, pierderea partenerului de viață, programul tot mai încărcat de lucru, mutarea departe de familie, reducerea interacțiunilor din comunitate și lipsa spațiilor în care oamenii pot socializa. Fenomenul a devenit atât de răspândit încât mai multe state au început să adopte politici dedicate combaterii izolării sociale.
Marea Britanie a fost prima țară care a creat, în 2018, un portofoliu guvernamental dedicat combaterii singurătății, după ce autoritățile au constatat că milioane de oameni petrec săptămâni întregi fără să vorbească cu cineva apropiat. Și Japonia a înființat un minister responsabil cu această problemă, în contextul creșterii numărului de persoane care trăiesc singure și al fenomenului de izolare socială extremă. Sofia Hiltner spune că factorii de decizie ar trebui să investească mai mult în comunități, activități pentru vârstnici, spații publice, programe de voluntariat și inițiative care îi ajută pe oameni să își refacă legăturile sociale.
„Sistemul de sănătate poate ajuta, dar are limitele sale”, subliniază cercetătoarea.