Solicitarea vine la mai puțin de două săptămâni după ce, pe 31 iulie, a fost declarată starea de alertă la nivelul întregii țări pentru 30 de zile, în contextul scăderii producției de energie electrică și al nivelului extrem de redus al Dunării. Actul oficial invocă inclusiv situația de la Cernavodă, unde Unitatea 1 fusese oprită, iar funcționarea Unității 2 era amenințată de nivelul apei.
BNS susține că actuala criză readuce în discuție o problemă rămasă nerezolvată după pandemia de COVID-19: starea de alertă nu este menționată ca atare în Constituția României, spre deosebire de starea de asediu și starea de urgență. BNS: Drepturi și libertăți pot fi restrânse într-un regim care nu apare în Constituție Sindicaliștii susțin că miza nu este una pur tehnică. Ei atrag atenția că legislația privind starea de alertă permite adoptarea unor măsuri cu impact important asupra cetățenilor și reclamă faptul că mecanismul nu are aceleași garanții constituționale ca starea de urgență.
„În lipsa unei astfel de reglementări, instituirea stării de alertă riscă să rămână un instrument aflat la discreția Guvernului, care, printr-o justificare excepțională, să dobândească prerogative asupra drepturilor și libertăților cetățenilor acestei țări, cu garanții constituționale restrânse și cu un control democratic fragil”, susține BNS. Organizația cere ca viitoarea Constituție să stabilească explicit cine poate declara și prelungi starea de alertă, pentru cât timp, care sunt limitele competențelor Guvernului și în ce condiții pot fi afectate drepturi și libertăți. BNS solicită și reguli clare privind controlul parlamentar, protecția salariaților și a dialogului social, motivarea măsurilor și mecanismul prin care țara revine la regimul normal de guvernare.
Constituția în vigoare reglementează la articolul 93 starea de asediu și starea de urgență, instituite de Președintele României, cu obligația solicitării încuviințării Parlamentului. Starea de alertă este reglementată prin legislație infraconstituțională, nu ca unul dintre aceste două regimuri constituționale excepționale. Noua stare de alertă a fost provocată de criza de la Cernavodă și de secetă Actualul episod este însă diferit de cel din pandemie.
Hotărârea din 31 iulie 2026 a fost adoptată de Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) și declară starea de alertă la nivel național pentru 30 de zile din cauza riscului de dezechilibru în Sistemul Electroenergetic Național. Documentul prevede că Transelectrica poate lua măsuri pentru menținerea siguranței sistemului, inclusiv creșterea producției disponibile, asigurarea importurilor de electricitate sau reducerea consumului, dacă situația o impune. Guvernul a explicat că nivelul foarte scăzut al Dunării amenința funcționarea Unității 2 de la Cernavodă, care acoperă aproximativ 10% din consumul național de electricitate.
În comunicatul său, BNS se referă la act drept „HG nr. 15/2026”. Portalul Legislativ îl publică însă ca Hotărârea nr.
15 din 31 iulie 2026 a Comitetului Național pentru Situații de Urgență, publicată în Monitorul Oficial nr. 637. Actuala hotărâre nu reproduce restricțiile asupra circulației, întrunirilor sau activităților economice aplicate în perioada COVID-19, ci stabilește în principal măsuri pentru sistemul energetic și pentru instituțiile statului.
BNS folosește însă actuala stare de alertă pentru a redeschide disputa privind cadrul constituțional în care asemenea regimuri pot funcționa. România a stat aproape doi ani în stare de alertă în timpul pandemiei Precedentul major este pandemia de COVID-19. Starea de alertă la nivel național a fost instituită prin HG 394 din 18 mai 2020 și apoi prelungită succesiv.
Regimul a încetat pe 9 martie 2022, odată cu expirarea ultimei hotărâri de prelungire. În perioada pandemiei, starea de alertă a permis aplicarea unor măsuri precum obligativitatea măștii, limitarea unor întruniri, restrângerea circulației în anumite perioade sau organizarea muncii de la domiciliu. Curtea Constituțională s-a pronunțat în mai multe rânduri asupra prevederilor Legii 55/2020.
În iunie 2021, CCR a afirmat neconstituționale anumite dispoziții privind soluționarea în instanță a acțiunilor împotriva hotărârilor de Guvern referitoare la starea de alertă, menținând însă ca fiind constituționale alte prevederi contestate ale legii. Cum s-ar putea ajunge la referendumul cerut de BNS Un referendum pentru modificarea Constituției nu poate avea loc direct doar în urma unei decizii a Guvernului sau a Președintelui. Mai întâi trebuie parcursă procedura constituțională de revizuire.
Inițiativa poate aparține Președintelui României, la propunerea Guvernului, unui număr de cel puțin o pătrime dintre deputați sau senatori ori unui număr de cel puțin 500. 000 de cetățeni cu drept de vot. După aprobarea proiectului de către Parlament și controlul Curții Constituționale, revizuirea trebuie supusă referendumului.
Legea referendumului prevede că votul are loc în intervalul constituțional de 30 de zile de la adoptarea proiectului de revizuire. BNS solicită Președintelui și Guvernului să înceapă imediat consultările cu partenerii sociali, societatea civilă, mediul academic și specialiștii în drept constituțional și să pună în dezbatere publică un proiect. „Pentru BNS, miza nu este acordarea unor puteri suplimentare Guvernului, ci stabilirea unor reguli constituționale clare privind limitele puterii executive în situații excepționale”, precizează organizația.