România ar fi pe primul loc în Uniunea Europeană la interesul populaţiei pentru criptoactive, potrivit unei estimări a Băncii Naţionale a României, care a analizat 21 de state membre. Valoarea criptoactivelor deţinute de români ar putea ajunge la 12 miliarde de euro, iar în același timp educaţia financiară a populaţiei rămâne printre cele mai slabe din Europa, spun reprezentanţii băncii centrale.
Datele au fost prezentate de Florian Neagu, directorul Direcţiei de Stabilitate Financiară din BNR, la evenimentul KRUK Summit of Now – Traiectoria Financiară a Deciziilor. „Observăm un interes ridicat al populaţiei pentru criptoactive. Potrivit estimărilor noastre, România s-ar situa pe primul loc între cele 21 de state ale UE pe care le-am analizat”, a spus oficialul. Potrivit lui, aproximativ 15% din populaţia activă a ţării este interesată, într-o formă sau alta, de astfel de investiţii.
Problema, subliniază BNR, nu e interesul în sine, ci distanţa dintre apetitul pentru risc și cunoştinţele necesare pentru a-l gestiona. La indicatorii comparabili de educaţie financiară, România obţine în jur de 54–55 de puncte din 100, printre cele mai mici scoruri din Europa și din ţările OCDE. Polonia, descrisă ca având un interes similar pentru cripto, ajunge la 64–65 de puncte.
„În condiţiile în care nivelul de educaţie financiară din România rămâne printre cele mai scăzute din Europa şi din ţările OCDE, este important să ne asigurăm că persoanele care aleg să investească în criptoactive înţeleg cât mai bine riscurile la care se expun”, a declarat Neagu.
Directorul BNR nu contestă dorinţa oamenilor de a-și diversifica economiile, pe care o consideră firească. Condiţia, spune el, este ca diversificarea să fie echilibrată și să ţină cont de riscurile specifice fiecărui tip de plasament. Cifra de 12 miliarde de euro rămâne totuși o estimare, nu o valoare confirmată, iar mesajul băncii centrale e mai degrabă de prudenţă decât de alarmă.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original