Trecerea României la euro depinde în primul rând de reducerea deficitului bugetar, iar efortul nu poate fi susținut doar de banca centrală, a avertizat vineri, 23 octombrie 2026, Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al BNR. Deficitul este acum de circa 6% din PIB, față de pragul de 3% cerut de criteriile de la Maastricht, iar țara s-a angajat să ajungă sub această limită abia în 2029-2030. Mesajul contează pentru orice contribuabil sau firmă din țară, inclusiv din județul Cluj, pentru că data aderării la moneda unică depinde de disciplina bugetară a statului.
Declarațiile au fost făcute la Sinaia, la Summitul Rethink România 2026, intitulat „O viziune pentru România”, și au fost relatate de Agerpres. Popa a legat direct calendarul euro de consolidarea fiscală: „avansul pe drumul aderării la euro este strict condiționat de avansul pe frontul consolidării fiscale”, a spus oficialul BNR. El a recunoscut că 6% reprezintă un progres față de nivelul de 9% de la care s-a plecat, dar a subliniat că asta nu este suficient.
Deficitul este, de altfel, doar una dintre condiții. Criteriile de la Maastricht impun și limite pentru datoria publică, inflație și dobânzile pe termen lung, la care se adaugă stabilitatea cursului de schimb. „Sunt mult mai multe condiții decât deficitul maxim de 3%”, a precizat Popa.
Pe partea de calendar, reprezentantul BNR a spus că România a promis partenerilor europeni că va coborî sub 3% în 2029-2030. Abia după aceea, a explicat el, „putem să ne așezăm la masă” pentru o discuție serioasă cu ei despre aderare. Cu alte cuvinte, orice dată concretă pentru euro rămâne practic în aer până când ținta fiscală este atinsă.
Popa a insistat că subiectul nu ține doar de economie. „Aderarea la zona euro este un fenomen economic, dar este și un fenomen politic”, a afirmat el, adăugând că sunt necesare eforturi pe toate palierele și că toți decidenții trebuie să se implice. Avertismentul vine într-un moment în care Guvernul discută măsuri de reformă administrativă și de reducere a cheltuielilor, iar tăierile și creșterile de taxe rămân inevitabil teme sensibile politic.
Sursă text și foto: Știri de Cluj — articolul original