Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. „În Marea Neagră, atacurile rusești asupra navelor încărcate cu cereale ar putea declanșa un nou șoc la nivel mondial privind securitatea alimentară”, a afirmat Înaltul Reprezentant al UE, Kaja Kallas. Maxime Prévot, din Belgia, a pledat pentru o „soluție coordonată” menită să prevină ceea ce a numit o triplă catastrofă: prăbușirea veniturilor statului ucrainean, o criză alimentară globală care ar afecta Africa și o intensificare a fluxurilor migratorii de amploare către Europa.
„Blocarea transporturilor de cereale și energie în Marea Neagră nu este o situație pe care o putem privi pur și simplu de la distanță”, a mai spus el. Începând din luna iulie, Moscova și-a intensificat atacurile asupra porturilor și navelor ucrainene din Marea Neagră, subminând grav capacitatea Kievului de a vinde cereale unor clienți globali precum Egiptul, Algeria, Tunisia, Yemenul și Indonezia, printre alții. Kievul a ripostat în aceeași manieră, lansând atacuri cu drone și rachete asupra navelor și infrastructurii rusești.
Această escaladare a coincis cu perioada de vârf a recoltării în Ucraina, lăsând cantități uriașe de porumb, orz și grâu stocate în interiorul țării. Înainte de reluarea atacurilor, Ucraina exporta lunar 6 milioane de tone de produse agricole și siderurgice prin intermediul a trei porturi: Odesa, Ciornomorsk și Pivdennîi. În prezent, țara comercializează aproximativ 4,5 milioane de tone prin rute alternative, deoarece operatorii ezită să se angajeze în traversarea maritimă periculoasă.
Totuşi, aceste rute – cunoscute sub numele de „culoare de solidaritate” – nu mai beneficiază de regimul de scutire de taxe vamale, eliminat de Bruxelles în urma protestelor țărilor din Europa de Est. Una dintre aceste rute, care conectează exporturile ucrainene de portul românesc Constanța prin intermediul Dunării, se confruntă în acest moment cu o secetă de vară fără precedent. Bucureștiul a discutat cu Kievul opțiuni logistice pentru a intensifica tranzitul prin culoarele de solidaritate, a afirmat oficialul român din domeniul Afacerilor Externe Oana-Silvia Țoiu în timpul unei vizite în Irlanda, exprimându-și îngrijorarea cu privire la creșterea constantă a prețurilor globale la alimente.
„Este un instrument esențial pentru a asigura un acces adecvat la cereale la prețuri accesibile în Orientul Mijlociu și Africa”, a afirmat ea. Omologul său ucrainean, Andrii Sybiha, prezent și el la reuniune, i-a îndemnat pe europeni să exercite „presiuni” asupra Rusiei pentru a obține o încetare completă a focului în Marea Neagră. Sybiha a afirmat că rutele alternative nu ar putea „compensa niciodată pe deplin” exporturile pe cale maritimă.
Blocajul aproape total al porturilor a pus o presiune imensă pe fermierii locali, ducând la creșterea costurilor de transport, la scăderea prețurilor interne și la sporirea riscului de faliment chiar în pragul unui nou sezon de însămânțare. Capacitatea de stocare este insuficientă pentru surplusul de recoltă. Pentru Kiev, un important exportator de cereale, șocul financiar este amplificat de escaladarea generală a conflictului de către Rusia, care include atacuri neîncetate cu drone menite să semene teamă în rândul populației civile și să perturbe activitatea economică din orașe.
Țara a solicitat deja aliaților sprijin pentru a acoperi un deficit de 23 de miliarde de euro – o gaură bugetară pe care blocada din Marea Neagră riscă să o adâncească, pe măsură ce veniturile statului scad. Țările UE analizează posibilitatea de a modifica calendarul unui împrumut de sprijin în valoare de 90 de miliarde de euro, prin devansarea unei tranșe programate inițial pentru anul 2027.