Orașele mici din România nu pot atrage investiții și locuitori de unul singure, ci doar dacă se leagă de comunele din jur, de orașele mari din apropiere și de consiliile județene. Mesajul a venit joi, 22 octombrie 2026, de la Marius Cristea, consultant senior la Banca Mondială, în cadrul Forumului Orașelor Mici din România, găzduit anul acesta de Beclean, în județul Bistrița-Năsăud.
Cristea a recunoscut că și-a schimbat opinia. Ani la rând a lucrat la studiul „Orașe competitive, orașe magnet”, care vedea în zonele metropolitane motoarele creșterii economice, iar el însuși credea că economia ar „exploda” dacă resursele s-ar concentra în șase-șapte orașe mari. Realitatea din teren l-a făcut să renunțe la această idee. Banca Mondială lucrează acum la Strategia de dezvoltare teritorială a României, document care va pune orașele mici în centrul politicilor de dezvoltare.
Întrebat dacă Becleanul poate concura cu Clujul, consultantul a spus că nu trebuie să o facă, ci poate deveni un pol de dezvoltare în preajma acestuia. Condiția ține de infrastructură: dacă strategia de transport va prevedea o legătură rapidă între Cluj, Beclean, Bistrița și Baia Mare, orașul ar putea prelua investițiile care nu își mai găsesc loc la Cluj. Despre județul Bistrița-Năsăud, Cristea a spus că nu se numără printre principalele ținte ale investitorilor străini, dar are perspective, inclusiv prin parcurile de specializare inteligentă finanțate din programele regionale.
Primarii vor avea de gestionat, potrivit lui, patru presiuni. Orașele mici au pierdut în medie circa 30% din populație în ultimele trei decenii, ceea ce înseamnă mai puțină forță de muncă și venituri mai mici la buget. Finanțarea europeană pentru 2028–2034 ar putea fi mai redusă decât cea de acum. La acestea se adaugă seceta și scăderea debitelor râurilor, plus digitalizarea: relația cu primăria ar putea semăna tot mai mult cu cea cu o bancă, prin plăți online și servicii digitale. „Indiferent cât beton și asfalt toarnă un primar, fără un sector privat puternic vor exista dificultăți majore în finanțarea și întreținerea investițiilor publice”, este mesajul pe care, spune el, Banca Mondială îl repetă frecvent.
Pe baza unei cercetări realizate cu Camera de Comerț Româno-Germană, Cristea a enumerat ce caută investitorii: forță de muncă pregătită, inclusiv prin învățământ dual în liceele tehnologice, terenuri echipate cu utilități, între care foste platforme industriale reconvertite, conectivitate rutieră și de transport public între oraș și satele vecine, guvernare transparentă și o calitate a vieții dată de servicii medicale, cultură și spații de agrement. Un oraș mic rareori are singur destui oameni sau suficient teren pentru un investitor care are nevoie de 1.000–1.500 de angajați, de aceea cooperarea cu comunele din jur e esențială. Miza e mare: o investiție privată de 20–30 de milioane de euro poate cântări pentru un oraș mic cât finanțările publice din mai multe perioade de programare.
Sursă text și foto: Timp Online — articolul original