Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Efectul devastator al lipsei de precipitații asupra peștilor Seceta prelungită și valurile de căldură care traversează Europa lovesc puternic și fermele de pește, inclusiv pe cele din România. Producătorii autohtoni de crap sunt printre cei mai afectați, confruntându-se în continuare cu efectele devastatoare lăsate în urmă de criza apei din sezoanele 2023 și 2024.
Seceta persistentă și căldura toridă din această vară au devastat ecosistemele și întreprinderile din întreaga regiune, de la un lac din Slovenia și un canal lateral al Dunării din Serbia, până la ferme le piscicole din Bosnia, Republica Cehă, România și Ungaria, scrie Associated Press (AP). Industria piscicolă a fost grav afectată, pagubele fiind estimate la milioane de euro. Acest lucru se adaugă la bilanțul deja ridicat cauzat de problemele legate de aprovizionarea cu energie și apă, recoltele devastate, pierderile din traficul fluvial și comerț.
Țările din estul Europei analizează acum modalități de a minimiza efectele viitoarelor fenomene meteorologice extreme pe care oamenii de știință le-au asociat cu schimbările climatice provocate de om. Aproximativ 99% din teritoriul Ungariei se află în acest moment în condiții de secetă severă sau extremă, potrivit serviciului meteorologic național. Deșertificarea, un proces prin care vegetația se retrage din cauza căldurii intense și a precipitațiilor reduse, amenință o mare parte din câmpia maghiară.
Printre cele mai afectate se numără cele aproximativ 27. 000 de hectare de iazuri piscicole din Ungaria. Ministerul Agriculturii a declarat săptămâna trecută că seceta a provocat moartea a aproape 280 de tone de pește în 20 de ferme.
Pierderea estimată se ridică la 1,3 miliarde de forinți, a precizat ministerul. Producătorii afirmă că înlocuirea peștilor pierduți ar putea dura ani de zile. Uneori, operatorii au fost nevoiți să golească un iaz și să devieze apa acestuia pentru a salva peștii din altul, a declarat la începutul lunii august Organizația Interprofesională Maghiară pentru Acvacultură și Pescuit.
Pentru crescătorii de pește din România, în special pentru cei care cresc crap, valul de căldură din acest an vine după secetele severe din 2023 și 2024, ale căror efecte se resimt încă, spune Cătălin Platon, președintele Asociației Naționale a Producătorilor de Pește ROMFISH. În ceea ce privește producția de crap, a precizat Platon, ciclul de producție este de trei sau patru ani. „Așadar, ceea ce am pierdut în 2023 a avut un impact în fiecare an de atunci”, a explicat el.
Politicile privind utilizarea apei, care au acordat prioritate irigațiilor agricole în timpul secetelor anterioare, „ne-au lăsat fără apă pentru pești”, s-a plâns Platon. Piscicultorii din Republica Cehă au luat diverse măsuri de urgență: reducerea sau suspendarea hrănirii pentru a reduce consumul de oxigen, aerarea iazurilor sau drenarea acestora atunci când este necesar. Și crescătorii de păstrăvi din Bosnia „încercă să supraviețuiască verii”.
Veljko Budjen deține o fermă de păstrăvi lângă Trebinje, în sud-estul Bosniei. El a precizat că verile calde și uscate au adus probleme grave în această țară preponderent montană, renumită pentru restaurantele sale specializate în păstrăv. „Păstrăvul este un pește de apă rece, care necesită apă rece cu mult oxigen”, a precizat el.
„Așadar, în timpul verii ești nevoit să reduci producția de păstrăv și hrănirea, astfel încât afacerea să poată supraviețui cu greu”. O opțiune, a precizat el, este adăugarea de oxigen lichid în apă în lunile de vară. Altfel, a mai spus el, „trebuie să aștepți prima ploaie”.
În Slovenia, echipaje de urgență pompează apă în Lacul Pristava pentru a încerca să prevină sufocarea în masă a peștilor din cauza lipsei de oxigen. Pompierii au pompat 8 milioane de litri de apă, dar se tem în continuare că nu este suficient.