Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată FB Irinel Ionel Scriosteanu/ Autostrăzile A7 și A8 sunt considerate esențiale pentru conectivitatea regională și pentru consolidarea coridorului logistic european în contextul actualelor provocări de securitate din regiune România, Bulgaria și Grecia pregătesc o serie de proiecte comune de infrastructură, cu care vor solicita finanțare europeană. Planurile combină investiții clasice — drumuri și căi ferate — cu proiecte gândite special pentru mobilitatea militară, într-o zonă considerată tot mai importantă strategic.
Ministerele Transporturilor din cele trei țări vor depune candidaturi comune în apelului de proiecte 2026 al Mecanismului pentru Interconectarea Europei (CEF), dedicat sectorului transporturilor, relatează publicația bulgară bta. bg. Apelul rămâne deschis până la 6 octombrie 2026 și acoperă atât infrastructură civilă, cât și investiții care pot sprijini deplasarea rapidă a forțelor militare.
Proiectele celor trei state sunt concentrate în principal de-a lungul axelor centrale și vestice ale coridorului european Marea Baltică–Marea Neagră–Marea Egee, precum și pe sectoare conectate ale Rețelei Transeuropene de Transport (TEN-T). Inițiativa are la bază Memorandumul privind Cooperarea Transfrontalieră Consolidată în Platformei Coridorului Marea Neagră-Marea Egee, semnat la Bruxelles pe 3 decembrie 2025, împreună cu Planul de Acțiune aferent. Documentele stabilesc un cadru comun pentru planificarea, pregătirea, finanțarea și implementarea proiectelor prioritare de transport transfrontalier de-a lungul coridoarelor Marea Baltică–Marea Neagră–Marea Egee și Rin-Dunăre.
Practic, este vorba despre construirea unui coridor nord-sud, așa cum anunța încă din 2024 Ministerul bulgar al Finanțelor: o autostradă și o linie feroviară rapidă care să lege Alexandroupolis, la Marea Egee, de orașele Ruse și Silistra, de pe Dunăre. În cadrul Pachetului de Coeziune sunt prevăzute studii de prefezabilitate pentru secțiunea feroviară Mihaylovo-Dimitrovgrad, precum și pentru construcția liniei ferate Lyubimets-Svilengrad-granița cu Grecia. Un al doilea set de investiții ține de Pachetul de Mobilitate Militară și include extinderea autostrăzii Struma până la punctul de trecere a frontierei Kulata, un studiu pentru viitoarea autostradă Veliko Tărnovo-Nikolaevo-Maritsa, precum și electrificarea tronsonului feroviar Podul Dunării-Triajul Ruse.
Dincolo de obiectivul evident — circulația mai rapidă și mai eficientă a pasagerilor și mărfurilor —, proiectele urmăresc și creșterea rezilienței infrastructurii de transport și a lanțurilor de aprovizionare din regiune. Componenta de mobilitate militară adaugă o dimensiune suplimentară: dezvoltarea unei infrastructuri „cu dublă utilizare”, care poate fi folosită atât civil, cât și pentru deplasarea rapidă a trupelor și echipamentelor militare, într-un context în care flancul estic al NATO capătă o importanță tot mai mare. Per ansamblu, cooperarea dintre București, Sofia și Atena vizează consolidarea legăturilor de transport dintre nordul și sud-estul Europei — o zonă strategică deopotrivă pentru comerț și pentru securitate.