Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată O nouă promisiune de infrastructură pentru Valea Jiului: Proiectul „Autostrada Dacilor” Valea Jiului, care traversează cea mai dificilă perioadă din istoria sa economică după prăbușirea mineritului, primește o nouă promisiune din partea aleșilor, care, cel puțin pe hârtie, pare să rezolve aproape toate problemele regiunii: șomajul, depopularea, lipsa investițiilor și izolarea față de restul țării. Un proiect de lege depus în Parlament propune declararea drept obiectiv de investiții de interes național și de utilitate publică a viitoarei „Autostrăzi a Dacilor”, un drum de mare viteză care ar urma să lege Deva de Petroșani, prin Simeria, Călan, Hațeg și Bănița.
Propunerea legislativă înregistrată, marți, la Senat, chiar înainte de vacanța parlamentară, este inițiată de Anamaria Gavrilă, deputat POT, și semnată de încă cinci colegi de partid, și vizează „aprobarea unei investiții esențiale în infrastructura rutieră a județului Hunedoara”, și anume „Autostrada Dacilor”. Inițiatorii țin chiar să sublinieze că nu este vorba doar despre construirea unei autostrăzi, ci despre o măsură menită să ofere o alternativă economică unei regiuni profund afectate de închiderea mineritului. „Crearea unei conexiuni rutiere rapide nu reprezintă doar un obiectiv de infrastructură, ci o măsură compensatorie de echitate socială”, se arată în expunerea de motive.
Motivarea inițiativei pleacă de la o realitate greu de contestat: Valea Jiului traversează cea mai dificilă perioadă din istoria sa economică după prăbușirea mineritului. „Microregiunea Valea Jiului, formată din șase localități (Petroșani, Petrila, Aninoasa, Vulcan, Lupeni și Uricani), traversează de peste trei decenii un declin economic structural sever . Acest declin are că și cauză directă procesul de restructurare și închidere a activității extractive a huilei în județul Hunedoara, numărul locurilor de muncă din sector scăzând de la peste 51.
000 în anul 1991 la doar aproximativ 2. 900 în prezent”, conform expunerii de motive. În plus, angajamentele României privind tranziția energetică presupun închiderea definitivă a minelor și a capacităților energetice pe cărbune în perioada 2030-2032, ceea ce ar putea duce la dispariția altor aproximativ 5.
550 de locuri de muncă. Iar lipsa unei conexiuni rapide cu rețeaua de autostrăzi ține investitorii departe de Valea Jiului și împiedică dezvoltarea unor activități economice alternative, susțin autorii proiectului, subliniind că Valea Jiului are nevoie de investiții în infrastructură. Concret, prima măsură prevăzută în proiectul legislativ este aprobarea oficială a investiției și stabilirea traseului viitoarei autostrăzi.
Astfel, investiția este declarată „de interes național și de utilitate publică” și va avea traseul „Deva – Simeria – Călan – Hațeg – Bănița – Petroșani (Valea Jiului)”. De asemenea, documentul stipulează că exproprierile necesare acestui obiectiv de investiții vor fi făcute „în regim de urgență”, conform legislației aplicabile marilor proiecte de infrastructură. Întreaga responsabilitate va cădea asupra Guvernului și Ministerului Transporturilor, Executivul urmând să găsească finanțarea.
Conform documentului, autostrada ar urma să fie construită din fonduri europene nerambursabile, bani de la bugetul de stat, prin Ministerul Transporturilor, dar și din alte surse legal constituite. În plus, Guvernul este obligat să includă investiția în documentele strategice și în programele de finanțare pentru infrastructura de transport. Proiectul obligă Ministerul Transporturilor ca, în maximum 90 de zile de la intrarea în vigoare a legii, să înceapă licitația pentru Studiul de Fezabilitate și Proiectul Tehnic.
Abia după finalizarea acestor documente, Guvernul va aproba indicatorii tehnico-economici prin hotărâre.