Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată În contextul verilor tot mai fierbinți din Europa și a creșterii cererii de energie pentru climatizare, o resursă aparent banală — apa de ploaie — ar putea deveni un instrument suplimentar pentru răcirea orașelor. O metodă practică de reducere a temperaturilor din orașe și a consumului de energie în perioadele de caniculă a fost gășiă de cercetător de la Universitatea din Manchester.
„ Colectarea apei de ploaie de pe acoperișuri și utilizarea ei în mod strategic pentru răcire ar putea constitui o soluție practică pentru reducerea atât a cererii de energie , cât și a temperaturilor urbane ”, spune dr. Zhonghua Zheng, autorul studiului, citat de Euronews. Cercetătorul britanic a dezvoltat un model de sistem care colectează și stochează apa de ploaie de pe acoperișuri pentru ca aceasta să fie pulverizată automat pe suprafața clădirilor în perioadele de căldură extremă.
Studiul, publicat în revista științifică „Earth’s Future”, arată că răcirea acoperișurilor reduce cantitatea de căldură transferată în interiorul clădirilor. În acest fel, scade și nnecesitatea utilizării aparatelor de aer condiționat, ceea ce duce la diminuarea consumului de energie. Un consum mai redus de energie pentru climatizare ar avea și un al doilea efect asupra mediului urban: sistemele de aer condiționat eliberează căldură reziduală în exterior, astfel încât utilizarea lor mai redusă poate contribui la limitarea încălzirii suplimentare a orașelor.
Cercetătorii susțin că cele două efecte combinate — răcirea directă a acoperișurilor și reducerea căldurii evacuate de sistemele de climatizare — ar contribui la scăderea temperaturilor urbane. Pe termen mai lung, metoda ar putea reduce inclusiv numărul zilelor caracterizate de valuri de căldură și intensitatea episoadelor de temperaturi extreme. „ Orașele din întreaga lume se confruntă cu provocări din ce în ce mai mari cauzate de căldura extremă ”, a afirmă dr.
Zhonghua Zheng. Cercetarea a folosit orașul Tokyo drept studiu de caz și a analizat mai multe scenarii privind funcționarea unui astfel de sistem. Una dintre concluziile studiului este că momentul în care este activat sistemul de pulverizare poate avea un impact mai important asupra eficienței metodei decât dimensiunea rezervorului sau cantitatea totală de apă folosită.
De exemplu, sistemul poate fi programat să înceapă răcirea atunci când acoperișul atinge o anumită temperatură. Condițiile climatice din Tokyo sunt relevante pentru un astfel de experiment. În iulie 2026, temperatura medie este de 25,7°C, iar în august ajunge la 26,9°C.
Temperaturile maxime medii zilnice variază între aproximativ 29,9°C și 31,3°C, potrivit Agenției Meteorologice Japoneze. În august, umiditatea medie poate ajunge la 74-76%. Tokyo beneficiază, de asemenea, de cantități importante de precipitații.
În lunile iunie și iulie, ploile sunt frecvente, pe fondul sezonului musonic, iar precipitațiile sunt importante și în septembrie și octombrie, inclusiv din cauza taifunurilor. Cercetarea arată însă că mai multă apă nu înseamnă automat o răcire mai eficientă. Dacă rezervorul este supradimensionat și acoperișul este stropit cu o cantitate prea mare de apă, temperatura și consumul de energie nu scad neapărat.
Explicația este simplă: pentru ca metoda să funcționeze eficient, apa trebuie să se evapore și să preia astfel căldura de pe suprafața acoperișului. Atunci când este folosită în exces, apa poate rămâne pe acoperiș, în loc să se evapore, ceea ce reduce eficiența procesului de răcire. În schimb, utilizată într-o cantitate optimă și la momentul potrivit, apa de ploaie colectată de pe acoperișuri ar paduce beneficii importante, în special în anii foarte călduroși.
Dr. Zheng consideră că această soluție ar putea deveni tot mai relevantă, pe măsură ce schimbările climatice duc la creșterea temperaturilor și la intensificarea episoadelor de căldură extremă.