Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Anunțul vital de la Apele Române despre Centrala Cernavodă Dunărea a ajuns, de câteva zile, la un debit minim istoric, fără precedent – cu aproximativ 25% mai mic (1. 550 mc/s în 2026, față de 2.
000 mc/s în 2025) -, dar situația este monitorizată permanent și nu se va lua măsura închiderii Reactorului II al Centralei Nucleare de la Cernavodă decât atunci când debitul nu va mai putea asigura răcirea centralei. Apele Române au luat măsuri de intervenție pentru menținerea debitelor minime necesare pentru producția de energie nucleară, dar acest episod este începutul unei crize energetice care nu se va termina odată cu seceta din această vară. Specialiștii vorbesc despre necesitatea redeschiderii producției de energie electrică pe bază de cărbune, pentru că actuala structură a sistemului românesc de producție nu poate face față consumului, în astfel de situații de criză.
Acum, România traversează una dintre cele mai dificile perioade hidrologice din ultimele decenii, deși jumătate din țară a fost îngropată sub ape, după ploile abundente din luna iulie, iar explicația pe care o dau specialiștii este că acele cantități foarte mari de apă nu au influențat debitele afluenților Dunării și nu au ajutat cu nimic debitul fluviului. Următoarele zile rămân decisive pentru situația Reactorului II de la Cernavodă. Situația energetică a României este critică și fără precedent, dar autoritățile statului român asigură populația că se vor depune toate eforturile necesare pentru asigurarea – pe cât posibil – a debitelor minime necesare producției de energie nucleară.
Coeficientul de umplere în principalele 40 de lacuri de acumulare este de aproximativ 70%, iar aceasta reprezentând rezerva strategică pentru alimentarea cu apă a populației. În acest context, ANAR a făcut un apel ferm către populație pentru utilizarea responsabilă a apei și a energiei electrice. Prognoza de la Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor arată că ziua critică pe care o așteptăm, pentru a ști dacă mai avem sau nu energie electrică produsă la Centrala de la Cernavodă, este 6 august, data la care Dunărea ar putea atinge la intrarea în țară un debit mai mic decât minimumul înregistrat în august 2003 – când s-a înregistrat un minim istoric de 1.
600 mc/s, după cel din ianuarie 1985, când a fost de aproximativ 1. 400 mc/s. Specialiștii în hidrologie spun că situația din 1985 nu este comparabilă cu cea din prezent, deoarece a fost determinată de blocarea scurgerii apei ca urmare a formațiunilor de gheață de pe sectorul românesc al Dunării.
Sâmbătă, Dunărea înregistra la intrarea în țară un debit de 1. 550 mc/s, de aproximativ trei ori mai mic decât media multianuală a lunii iulie (4. 700 mc/s) și a lunii august (3.
900 mc/s). Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, debitul este cu aproximativ 25% mai mic (1. 550 mc/s în 2026, față de 2.
000 mc/s în 2025) – anunță Apele Române. Seceta a făcut ca toate râurile interioare din vestul țării (Crișana și Banat), precum și din Oltenia, Muntenia și Moldova să înregistreze debite sub valorile specifice acestei perioade, situație care influențează negativ, în continuare, debitul Dunării și ar putea duce la decizia de închidere a Reactorului II de la Cernavodă, după 6 august. „În unele sectoare, în special în Crișana, se manifestă deja fenomene de secare, iar acestea se vor accentua în perioada următoare.
În consecință, pot fi necesare restricții temporare în alimentarea cu apă, în special în zonele rurale, unde fântânile sunt afectate de lipsa precipitațiilor. Având în vedere regimul deficitar de precipitații atât pe sectorul românesc, cât și în bazinul superior al Dunării, următoarele două săptămâni sunt critice din punct de vedere hidrologic”, au explicat reprezentanții ANAR.