Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Cine a fost Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu Biserica Sfântul Gheorghe-Nou din București cere sprijinul credincioșilor pentru o nouă raclă a Sfintei Maria Brâncoveanu, înaintea proclamării canonizării, pe 16 august 2026. Biserica „Sfântul Gheorghe-Nou” din București, ultima ctitorie brâncovenească rămasă în Cetatea Bucureștilor, lansează un apel public către credincioși: comunitatea pregătește realizarea unei racle noi, care să adăpostească după rânduială moaștele Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu și ale fiilor ei, Sfinții Martiri Ștefan și Matei Brâncoveanu.
Momentul vine chiar înaintea proclamării locale a canonizării Sfintei Maria Brâncoveanu, programată pentru 16 august 2026, ziua ei de pomenire. Maria Brâncoveanu – sau „Marica”, așa cum era alintată în familie – a fost soția domnitorului martir Constantin Brâncoveanu și mama unsprezece copii, dintre care patru au fost martirizați alături de tatăl lor. A cunoscut atât mărirea vieții de la curtea domnească, cât și prigoana și exilul, îndurând, conform istoricilor bisericești, moartea soțului și a fiilor ei „cu bărbăție sfântă”, fără a face vreun compromis cu ucigașii neamului ei.
Episcopul-vicar Timotei Prahoveanul al Arhiepiscopiei Bucureștilor a evocat-o drept „un exemplu luminos de trăire a credinței”, amintind că drumul dintre mănăstirile Surpatele și Dintr-un Lemn – unde Maria Brâncoveanu s-a retras după întoarcerea în Țara Românească – a rămas cunoscut printre localnici și monahi drept „Drumul Doamnei” sau „Drumul Lacrimilor”. „Numai Dumnezeu știe câte lacrimi au curs în această familie, spălând tot ce mai putea fi curățit înaintea lui Dumnezeu”, a precizat episcopul. Consilierul patriarhal Mihai Răzvan Clipici, membru al Comisiei de Canonizare, a subliniat un alt aspect al vieții ei: deși dispunea de resurse financiare considerabile, Maria Brâncoveanu a știut să le folosească „în folosul celor mulți, nu doar în folos personal” – ctitorind biserici și purtând, conform istoricilor, „grijă deosebită față de viața duhovnicească a țării pe care o conducea soțul ei”.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat canonizarea Mariei Brâncoveanu, alături de alte 15 femei românce cu viață sfântă, în ședința din 1-2 iulie 2025. Proclamarea generală a canonizării celor 16 sfinte a avut loc la Catedrala Patriarhală din București, pe 6 februarie 2026. Fiii ei, Sfinții Martiri Ștefan și Matei Brâncoveanu, fuseseră deja canonizați, alături de tatăl și frații lor, încă din 20 iunie 1992.
Un pas simbolic important a avut loc pe 4 martie 2026, când moaștele Mariei Brâncoveanu, alături de cele ale fiilor ei Ștefan și Matei, au fost deshumate din necropola domnească a Bisericii „Sfântul Gheorghe-Nou”, printr-o rânduială săvârșită de o comisie desemnată de Patriarhul Daniel. Identitatea osemintelor, aflate de secole în mormântul voievodal, a fost confirmată în urma unor expertize antropologice medico-legale realizate de Institutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici”. Potrivit apelului semnat de părintele paroh Emil-Nedelea Cărămizaru, alături de preoții coslujitori și Consiliul Parohial, comunitatea are nevoie de sprijin pentru realizarea unei racle noi, destinate moaștelor Sfintei Maria Brâncoveanu și ale celor doi fii martiri ai ei.
În paralel, la Atelierele Patriarhiei Române este deja în lucru restaurarea raclei care adăpostește moaștele Sfântului Martir Constantin Brâncoveanu, soțul și tatăl familiei martirizate. „Fiecare contribuție, indiferent de valoarea acesteia, este și o închinare a noastră, nu doar o contribuție materială”, se arată în apelul parohiei, care precizează că numele fiecărui donator va fi înscris în cartea de ctitorie și pomenit la altarul voievodal al bisericii. Donațiile pot fi făcute în contul Parohiei Sfântul Gheorghe-Nou București (RO11RNCB0080005637870001) sau direct la pangarul bisericii, unde se eliberează chitanță pentru fiecare donație.