În 2025, comerţul modern s-a extins cu circa 410 de magazine noi, depăşind astfel în premieră pragul de 5. 000 de hipermarketuri, supermarketuri, magazine de discount, cash & carry şi proximitate modernă.
Marii retaileri au scos din buzunare cel puţin 500 mil. euro (bani care au mers şi către logistică, remodelări, achiziţii de terenuri etc), potrivit calculelor şi estimărilor Ziarului Financiar. Deşi industria a continuat să se dezvolte, cifrele individuale sunt mai mici decât cele din anii de glorie 2018-2019.
Atunci, doar Profi deschidea singur 264 de supermarketuri şi magazine de proximitate. Iar bugetul de investiţii cumulat la nivel de piaţă sărea de 1 mld. euro.
În 2025, cifrele au fost trase în sus de polonezii de la Zabka, prezenţi local cu brandul Froo. Ei au început dezvoltarea în România în 2024 şi, pentru a-i prinde din urmă pe competitori, merg mai departe cu acceleraţia la podea. Pe de altă parte, această expansiune a fost cea care a ţinut vânzările pe plus, alături de inflaţie.
Deşi cifra de afaceri totală a celor mai mari zece jucători din comerţul cu dominantă alimentară a crescut cu 8,2% anul trecut, până la 127 mld. lei, această evoluţie trebuie privită şi în contextul inflaţiei anunţate de INS/ BNR, inflaţie care la final de 2025 mergea spre 10%. Or asta înseamnă că, în termeni reali, vânzările au scăzut în volume, acesta fiind cel mai relevant indicator pentru apetitul de consum.
Mai exact, plusul în valoare a fost susţinut de scumpiri. Totuşi, rezultatele trebuiesc privite şi separat, deoarece se remarcă două grupuri de retaileri – cei care cresc mai lent şi cei care cresc mai rapid, asta pe lângă Selgros, singurul jucător ale cărui vânzări au scăzut în 2025. Discounterii Penny şi Lidl şi hard-discounterul La Cocoş, alături de Mega Image – companie activă pe segmentul magazinelor mici, inclusiv de proximitate – au crescut cu rate ce depăşesc 10%, depăşesc inflaţia.
Şi cifra de afaceri a Froo, care însă nu intră în top 10, a urcat puternic, dar pentru polonezi a fost primul an întreg de funcţionare în România, plus că s-au dezvoltat rapid. Cifrele pot fi un semn că românii se îndreaptă către aceste formate de magazine – discount şi proximitate. Totuşi, creşterile sunt influenţate şi de expansiune.
Or asta poate indica faptul că, per total, apetitul de consum în România a fost relativ anemic anul trecut. Comerţul alimentar local este piaţa cu cei mai mulţi jucători de talie foarte mare, şapte dintre actori raportând anual afaceri ce sar de pragul de 10 mld. lei.
Or tocmai prin dimensiuni aceste firme, devin relevante pentru mersul sectorului, dar şi pentru mersul economiei locale în ansamblul său, o economie în care consumul este motor de bază. În condiţiile în care mai bine de 70-75% din banii pe care românii îi cheltuiesc pe bunuri de larg consum – alimente, băuturi, produse de îngrijire personală şi a locuinţei – ajung în conturile acestor 10 jucători, rezultatele lor merită o privire în amănunt. Ce altceva mai arată ele?
Jumătate dintre cele zece reţele analizate de ZF au raportat la Ministerul de Finanţe mai puţini salariaţi în 2025 decât în 2024. Este vorba de Lidl, Profi, Mega Image, METRO şi Auchan. Iar asta în condiţiile în care cei mai mulţi dintre aceşti jucători au investit în dezvoltare şi expansiune.
Per total, numărul de angajaţi a rămas relativ constant, sub pragul de 80. 000 de oameni. Cum a fost posibil?
Profi, spre exemplu, a renunţat la 1. 700 de oameni (angajaţii sunt transferaţi pe firmele francizaţilor). Carrefour, pe de altă parte, apare că a angajat 1.
600. În realitate, în ceea ce îi priveşte pe francezi, cel mai probabil e vorba de o recofigurare a businessului care anterior era operat prin mai multe firme, radiate între timp. Aşadar, evoluţiile trebuie analizate punctual şi individual.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto și/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www. zf. ro doar în limita a 250 de semne.