Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) cere viitorului guvern să anuleze măsurile de austeritate care au redus fondul de burse și au limitat reducerea de 90% la transportul feroviar pentru studenți. Organizația reproșează că liniile directoare ale programului de guvernare, discutate în contextul desemnării lui Siegfried Mureșan ca prim-ministru, nu au priorități clare pentru educație. Studenții vor ca propunerile lor să fie preluate ca obiective concrete, care să repare efectele negative ale deciziilor luate în ultimii doi ani în învățământul superior.
Cea mai tehnică și, probabil, cea mai costisitoare cerere privește banii pentru burse. ANOSR propune ca procentul din salariul minim net folosit la calculul costului standard, baza pe care se stabilește fondul de burse și protecție socială, să crească de la 10% la 17,5%. Scopul este ca fondul să ajungă cel puțin la nivelul de dinaintea intrării în vigoare a art. XXII din OUG nr. 156/2024 și a art. LX din Legea nr. 141/2025. Studenții explică cifra astfel: ea acoperă diferența apărută după ce calculul a fost mutat de la salariul minim brut la cel net, iar suma rezultată este indexată cu inflația anuală din decembrie 2025, adică 9,69%, potrivit INS. Cu alte cuvinte, trecerea la salariul net și înghețarea costului standard au micșorat fondul, chiar dacă procentul a rămas același pe hârtie.
Lista de cereri continuă. ANOSR vrea eliminarea înghețării costului standard, iar pentru anul universitar 2026-2027 calculul să pornească de la salariul minim net din iunie 2026. Fondul ar trebui calculat pe 12 luni, nu doar pe durata anului universitar. Organizația cere și ca studenții de la locurile cu taxă să poată primi din nou burse din bani publici. Pe lângă acestea, ANOSR insistă pe un sistem de sprijin adaptat nevoilor fiecărui student și pe prevenirea abandonului universitar, inclusiv prin întărirea Programului Național pentru Reducerea Abandonului Universitar (PNRAU).
La transport, cererea e simplă: abrogarea art. XXXV din Legea nr. 141/2025, care a restrâns aplicarea reducerii de 90% la trenuri. Măsura îi afectează în primul rând pe studenții care fac naveta sau care studiază departe de casă. Pentru ei, drumul cu trenul la prețuri aproape simbolice ajunsese să fie considerat un drept câștigat.
Ultimele două direcții țin mai puțin de buget și mai mult de felul în care funcționează sistemul. ANOSR cere ca funcțiile de conducere din universități să fie incompatibile cu funcțiile politice. Rectorii, prorectorii, decanii, prodecanii, directorii de departament, directorii generali administrativi și adjuncții lor, directorii CSUD și cei ai școlilor doctorale nu ar mai putea deține simultan și un mandat politic. A patra prioritate este combaterea abuzurilor la care sunt expuși tinerii pe piața muncii.
Momentul ales nu este întâmplător. Negocierile pentru noul cabinet sunt singura perioadă în care organizațiile de tip ANOSR mai pot influența textul programului de guvernare, înainte ca acesta să devină document asumat în Parlament. Șansele sunt însă modeste. Măsurile contestate au făcut parte din pachetele de reducere a deficitului, iar orice guvern care vrea să le anuleze va trebui să găsească bani într-un buget aflat încă sub presiune. Pentru viitorul executiv, cererile studenților vor fi un prim test: fie educația rămâne doar o frază în programul de guvernare, fie primește finanțare.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original