Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. HealthyLife InspiRO Life FERMA DUTTON pe SkyShowtime Flexibilitatea, noul ritm al muncii Travel Sportz Fashion Timp liber ENTR Evenimente G4Debate Orașul meu Green News COHERO4EU Ochii pe rețele Tech Trends Showcase Apă și Energie Investiții la bursa WizzTravel Feed Your Brain Beach Please! Sweet Movie Mercedes-Benz (e)Sprinter: succesul afacerii mele!
4Mind Sport 2024 Home » Articole » ANALIZĂ ICUB – Universitatea din București | Seceta hidrologică din vara lui 2026 confirmă scenariile oficiale: Dunărea intră într-o nouă eră, iar România trebuie să-și regândească modul în care gestionează apa ANALIZĂ ICUB – Universitatea din București | Seceta hidrologică din vara lui 2026 confirmă scenariile oficiale: Dunărea intră într-o nouă eră, iar România trebuie să-și regândească modul în care gestionează apa 11 aug. 2026 Alina Mihai • Articole –> SHARE: WhatsApp icon Foto: Canalul Ara din Giurgiu, aproape secat după scăderea semnificativă a nivelului Dunării. Imagine realizată la 4 august 2026 / Sursa: dreamstime.
com Adaugă-ne ca sursă preferată Urmărește-ne in Discover Ascultă articolul Debitul extrem de scăzut al Dunării din vara anului 2026 nu mai poate fi tratat doar ca un episod excepțional, ci ca unul recurent, care a cuplat criza din navigație cu o criză de securitate energetică. O analiză realizată de Centrul Interdisciplinar de Studii Avansate (CISA-ICUB) al Universității din București, coordonată de cercetărorii Daniel Peptenatu și Daniel Diaconu, profesori doctori în geografie economică și hidrologie , arată că România trebuie să se pregătească pentru un regim hidrologic în care verile secetoase, debitele reduse, presiunea asupra navigației, energiei și agriculturii și competiția pentru apă vor deveni tot mai greu de gestionat. Documentul, denumit „Analiza măsurilor de adaptare la regimul hidrologic actual al fluviului Dunărea în contextul schimbărilor climatice”, este o sinteză documentară construită pe 3 materiale oficiale.
Acestea sunt: Planul de Management Actualizat al Fluviului Dunărea , Deltei Dunării, Spațiului Hidrografic Dobrogea și Apelor Costiere , Anexele acestuia și Planul de Management al Riscului la Inundații – Fluviul Dunărea, ciclul 2023–2027. Analiza extinde însă cadrul oficial și cu cercetări asupra navigației, porturilor, proiectelor structurale și impactului economic al apelor mici. Criza din această vară oferă imaginea concretă a riscurilor descrise în scenariile climatice, se arată în analiză.
La intrarea în România, la Baziaș, debitul Dunării a coborât spre sfârșitul lunii iulie la aproximativ 1. 630 m³/s, față de o medie multianuală de aproximativ 4. 700-4.
750 m³/s, adică la aproximativ o treime din nivelul obișnuit pentru această perioadă. În unele momente a coborât chiar sub 1. 500 m³/s.
Efectele s-au propagat simultan în mai multe sectoare. Scăderea nivelului Dunării a afectat navigația comercială, a redus producția hidro și a contribuit la oprirea unui reactor al Centralei Nucleare de la Cernavodă și al doilea reactor ar putea fi oprit în curând după ce a fost scufundate controlat patru barje pentru a crește debitul Dunării către centrala nucleară. În sectorul transporturilor, Administrația Fluvială a Dunării de Jos a invocat la 17 iulie forța majoră, pentru prima dată în șapte ani, deoarece nu mai putea garanta adâncimile minime de navigație.
Încărcarea unor barje a fost redusă de la aproximativ 1. 000 de tone la 500 de tone sau chiar mai puțin, iar costurile logistice pentru cereale au crescut cu 3-5 dolari pe tonă.