Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. HealthyLife InspiRO Life FERMA DUTTON pe SkyShowtime Flexibilitatea, noul ritm al muncii Travel Sportz Fashion Timp liber ENTR Evenimente G4Debate Orașul meu Green News COHERO4EU Ochii pe rețele Tech Trends Showcase Apă și Energie Investiții la bursa WizzTravel Feed Your Brain Beach Please! Sweet Movie Mercedes-Benz (e)Sprinter: succesul afacerii mele!
4Mind Sport 2024 Home » Articole » ANALIZĂ EPG, preluată de InfoClima | România are aproape 19 GW instalați, dar în unele zile poate produce doar o treime din această capacitate. Cum a ajuns sistemul energetic vulnerabil în plină secetă: regenerabile fără rețea, producție fără stocare și investiții întârziate ANALIZĂ EPG, preluată de InfoClima | România are aproape 19 GW instalați, dar în unele zile poate produce doar o treime din această capacitate. Cum a ajuns sistemul energetic vulnerabil în plină secetă: regenerabile fără rețea, producție fără stocare și investiții întârziate 08 aug.
2026 • 556 Alina Mihai • Articole –> SHARE: WhatsApp icon Barajul și hidrocentrala Porțile de Fier I, pe partea românească a Dunării. Hidrocentrala Porțile de Fier I este situată la aproximativ 15 km în amonte de municipiul Drobeta-Turnu Severin. Lacul de acumulare, cu un volum de peste 2,2 miliarde de metri cubi de apă, se întinde de la baraj până la confluența Dunării cu râul Tisa.
Acesta cuprinde și sectorul Dunării care traversează Defileul Dunării, considerat cel mai lung defileu din Europa, între Orșova și Baziaș. Foto: dreamstime. com Adaugă-ne ca sursă preferată Urmărește-ne in Discover Ascultă articolul România traversează, de la finalul lunii iulie 2026, una dintre cele mai dificile perioade pentru Sistemul Energetic Național din ultimele decenii.
Seceta hidrologică a redus drastic debitul Dunării și producția de energie hidro, iar autoritățile au făcut apel la populație și companii să reducă voluntar consumul de energie electrică în orele de vârf. Însă, conform unei analize realizate de Energy Policy Group (EPG) și publicate de InfoClima, criza actuală nu este doar consecința unei veri excepțional de secetoase, ci și rezultatul unor vulnerabilități acumulate în ultimii ani. Cea mai sugestivă cifră este aceasta: deși România are aproape 19 GW capacitate netă instalată, în primele zile din august producția maximă a fost de numai 6,9 GW, adică aproximativ o treime din capacitatea existentă.
Diferența nu reprezintă energie „pierdută”, ci arată limitele tehnologice și operaționale ale diferitelor surse, precum și întârzierile în adaptarea infrastructurii energetice la noul mix de producție. Analiza arată că România a trecut prin una dintre cele mai rapide transformări ale sectorului energetic. Capacitatea instalată pe cărbune a scăzut de la 6 GW în 2010 la numai 1,7 GW în 2026, în condițiile în care majoritatea grupurilor au fost retrase, iar cele rămase funcționează cu echipamente îmbătrânite și costuri tot mai ridicate.
În paralel, energia regenerabilă a crescut accelerat. În iulie 2026, România avea aproximativ 3 GW instalați în centrale fotovoltaice, peste 3 GW în centrale eoliene și 3,7 GW instalați de prosumatori, față de doar 0,6 GW în 2022. În schimb, investițiile în capacități care să asigure flexibilitatea sistemului au avansat mult mai lent.
Centralele pe gaze au întârziat, iar dezvoltarea stocării în baterii a început să accelereze cu adevărat abia în 2026, după eliminarea unor bariere economice și apariția finanțărilor din PNRR și Fondul pentru Modernizare. Una dintre explicațiile centrale ale analizei este diferența dintre capacitatea instalată și energia care poate fi produsă efectiv la un moment dat.