Nemulțumirea aliaților arabi ai Washingtonului este alimentată atât de atacurile iraniene, cât și de îndoielile privind capacitatea Statelor Unite de a proteja statele din regiune și de a redeschide Strâmtoarea Ormuz. Potrivit Bloomberg , care citează persoane familiarizate cu discuțiile regionale, unii oficiali din Golf consideră că liderii iranieni nu vor renunța la controlul exercitat asupra traficului naval din Ormuz decât în urma unei operațiuni militare americane mult mai agresive.
Printre scenariile discutate s-ar afla desfășurarea unor trupe americane în anumite zone din Iran și chiar preluarea insulei Kharg, punctul central al infrastructurii iraniene pentru exportul petrolului. Susținătorii acestei abordări invocă principiul „escaladării pentru dezescaladare”: Washingtonul ar trebui să provoace Iranului pierderi suficient de mari pentru a-l obliga să facă concesii privind Strâmtoarea Ormuz și programul nuclear. În lipsa unei acțiuni decisive, avertizează aceștia, confruntarea s-ar putea transforma într-un război de intensitate redusă care să dureze luni întregi, cu efecte majore asupra investițiilor, turismului și exporturilor energetice din Golf.
Kuwaitul și Bahrainul, lovite de atacuri iraniene Frustrarea statelor din Golf este amplificată de atacurile iraniene asupra infrastructurii militare, energetice și civile. Kuwaitul a comunicat că loviturile iraniene au avariat centrale care produc atât energie electrică, cât și apă potabilă. Bahrainul și Iordania au fost, de asemenea, vizate, în timp ce petroliere și alte nave comerciale au fost atacate în apropierea Strâmtorii Hormuz.
Iranul a atacat inclusiv instalații și baze care găzduiesc forțe americane, după noile bombardamente efectuate de SUA asupra unor ținte din sudul și vestul teritoriului iranian. Emiratele Arabe Unite au condamnat separat atacurile asupra Bahrainului, Kuwaitului și Iordaniei, considerându-le încălcări ale suveranității acestor state și amenințări directe la adresa securității regionale. Escaladarea i-a făcut pe unii lideri arabi să se întrebe dacă garanțiile de securitate oferite de Washington mai sunt suficiente.
Potrivit Bloomberg, anumite state încearcă deja să-și extindă cooperarea militară cu țări europene. În paralel, Kuwaitul și Pakistanul au discutat despre aprofundarea relațiilor de apărare, iar Bahrainul și Iordania s-ar fi arătat interesate de acorduri similare privind armamentul și pregătirea militară. Qatarul cere oprirea imediată a războiului Statele arabe nu sunt însă unite în privința răspunsului care ar trebui dat Iranului.
Qatarul, care încearcă să medieze conflictul alături de Pakistan, se opune extinderii operațiunilor militare și susține revenirea imediată la negocieri. Autoritățile de la Doha se tem că o invazie terestră sau o operațiune împotriva insulei Kharg ar putea readuce confruntarea la intensitatea din lunile martie și aprilie, când mii de rachete și drone au fost lansate asupra unor ținte din regiune. Strâmtoarea Ormuz, din nou aproape blocată Cea mai mare sursă de îngrijorare rămâne situația din Strâmtoarea Ormuz, coridorul maritim prin care erau transportate, înaintea războiului, o parte importantă a petrolului și gazelor naturale exportate de statele din Golf.
Traficul naval s-a prăbușit din nou după reluarea ostilităților. Pe 16 iulie, doar trei nave de transport de mărfuri au traversat strâmtoarea, cel mai redus nivel zilnic înregistrat din luna mai. În aceeași perioadă, nu a fost raportată trecerea niciunui petrolier de foarte mare capacitate și a niciunei nave pentru transportul gazelor naturale lichefiate.
Ocuparea insulei Kharg, un scenariu cu riscuri uriașe Insula Kharg reprezintă una dintre cele mai importante vulnerabilități strategice ale Iranului. O mare parte a petrolului iranian destinat exportului trece prin terminalele amplasate pe insulă. Cucerirea acesteia ar putea limita capacitatea Teheranului de a obține venituri din petrol și ar oferi Statelor Unite un instrument suplimentar de presiune în negocieri.
Operațiunea ar avea însă riscuri uriașe. Trupele americane ar putea deveni ținta unor atacuri iraniene de la distanță mică, dificil de interceptat, iar Iranul ar putea răspunde prin lovituri și mai puternice asupra bazelor SUA, orașelor din Golf și infrastructurii energetice. Un atac asupra insulei ar putea împinge și mai sus prețul petrolului, într-un moment în care piețele sunt deja îngrijorate de perturbarea livrărilor prin Ormuz și de amenințarea rebelilor Houthi de a extinde blocada navală asupra transporturilor saudite.
Cotațiile petrolului au urcat la cel mai ridicat nivel din ultimele cinci săptămâni pe fondul acestor riscuri. Donald Trump a sugerat că operațiunile americane nu se vor încheia imediat. Întrebat despre posibilitatea retragerii SUA, președintele american a afirmat că Washingtonul ar putea considera campania un succes dacă ar pleca, dar a mai spus: „Nu plecăm mâine”.
Războiul amenință transformarea economică a Golfului Pentru Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar, conflictul reprezintă nu doar o amenințare militară, ci și una existențială pentru strategiile lor economice. Aceste state încearcă să reducă dependența de petrol și să atragă investiții în inteligență artificială, turism, servicii financiare, tehnologie și infrastructură. Toate aceste planuri presupun însă stabilitate regională și acces sigur la marile rute comerciale.
Atacurile și blocarea parțială a Strâmtorii Hormuz au obligat deja unele state să reducă exporturile, au crescut costurile de transport și au pus presiune asupra bugetelor publice. Liderii din Golf sunt nemulțumiți și de prevederile economice discutate în acordul provizoriu dintre Washington și Teheran. Potrivit Bloomberg, Iranul ar putea primi relaxarea sancțiunilor, acces la fonduri înghețate și un fond de reconstrucție în valoare de 300 de miliarde de dolari.
Niciunul dintre cele șase state membre ale Consiliului de Cooperare al Golfului nu intenționează, pentru moment, să contribuie la acest fond. Oficialii arabi resping ideea că țările atacate de Iran ar trebui să finanțeze reconstrucția Republicii Islamice.