O analiză recentă a Ziarului Financiar plasa Bursa de Valori Bucureşti pe primul loc într-un clasament al performanţelor bursiere internaţionale şi o desemna, într-o formulare jurnalistică sugestivă, drept „campioană mondială”. România are în sfârşit un campion mondial: Bursa de Valori Bucureşti, cea mai performantă din lume de la începutul anului şi în ultimele 12 luni Dincolo de forţa titlului şi de satisfacţia firească pe care o generează o asemenea poziţionare, această performanţă merită analizată din perspectiva factorilor care au susţinut evoluţia pieţei de capital româneşti.
Creşterea Bursei de la Bucureşti are explicaţii economice solide. Rezultatele bune ale unor companii importante, politica de dividende, creşterea numărului de investitori şi îmbunătăţirea lichidităţii au avut un rol major în această evoluţie. Există însă şi o dimensiune structurală, mai puţin vizibilă în dinamica zilnică a cotaţiilor, legată de transformările prin care piaţa de capital românească a trecut în ultimii ani la care au contribuit instituţiile statului, BVB, intermediarii, emitenţii şi investitorii.
Autoritatea de Supraveghere Financiară a avut un rol important prin consolidarea cadrului de reglementare şi supraveghere, prin simplificarea unor proceduri, prin îmbunătăţirea accesului pe piaţă şi prin dezvoltarea infrastructurii pieţei (m-aş referi aici în primul rând la autorizarea Contrapărţii Centrale). Un reper esenţial a fost adoptarea Strategiei naţionale pentru dezvoltarea pieţei de capital 2023–2026, prima iniţiativă de acest tip asumată la nivel guvernamental, elaborată cu sprijinul OCDE şi prin consultarea actorilor pieţei. Strategia urmăreşte extinderea accesului la finanţare, atragerea de noi emitenţi şi investitori, creşterea lichidităţii, dezvoltarea investiţiilor instituţionale, digitalizarea şi întărirea guvernanţei corporative.
Implementarea acestor obiective, împreună cu alinierea la standardele OCDE în cadrul procesului de aderare, au contribuit la o piaţă mai transparentă, mai accesibilă şi mai credibilă. Măsurile pentru facilitarea listărilor, dezvoltarea pieţei obligaţiunilor, eficientizarea autorizării organismelor de plasament colectiv şi consolidarea normelor de guvernanţă corporativă au creat condiţii mai bune pentru capitalul local şi internaţional. O piaţă puternică are nevoie de reguli predictibile, de instituţii solide, de infrastructură sigură şi de încredere.
Evoluţia BVB arată că reformele coerente, urmărite cu consecvenţă, încep să producă rezultate măsurabile. Apropierea de standardele OCDE a contribuit deja la consolidarea instituţiilor, la creşterea predictibilităţii cadrului de reglementare şi la sporirea atractivităţii economiei româneşti pentru capitalul pe termen lung. Aderarea României la OCDE poate deschide perspective benefice suplimentare printr-o integrare mai profundă în circuitul internaţional al investiţiilor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels ANCPI a pus în discuţie înlocuirea protecţiilor „fragmentate şi învechite“ împotriva atacurilor cibernetice din vara anului 2025, dar o licitaţie de 25 mil. lei menită să rezolve problemele a fost lansată doar la 17 zile după atacul din iulie 2026, care încă menţine instituţia blocată Bursă. Tu ştii ce fac banii tăi de pensie privată?
Doar 1. 840 din cei 56. 200 de români intraţi în Pilonul II în primul trimestru şi-au ales singuri fondul de pensii, restul fiind repartizaţi aleatoriu Bursă.
Ultima oară când Bursa de Valori a câştigat mai mult ca acum într-un interval de 12 luni, adică 80%, a fost în 2005: atunci BET a urcat cu 140% De unde ne îmbrăcăm. Cât vând de fapt marile platforme chinezeşti de comerţ online Temu, Shein şi AliExpress în România? Importul de haine din China merge spre 330 mil.