Președintele ASF, Alexandru Petrescu, le cere investitorilor să aibă răbdare, după un an în care Bursa de la București a crescut spectaculos. La conferința ZF Piața de Capital 2026, el a spus că indicele BET a urcat cu 58,6%, „cel puțin în prima parte” a anului. Mesajul lui a fost însă mai prudent decât cifra. Șeful autorității de supraveghere nu a promis că ritmul va continua. A încercat să le explice investitorilor că merită să rămână în piață și atunci când apar scăderi. „Recordurile de piață indică potențialul, corecțiile testează maturitatea pieței”, a rezumat Petrescu.
Ca să-și susțină îndemnul la răbdare, președintele ASF s-a uitat mult în urmă. Din 2009 până astăzi, piața a crescut de 6,68 ori, iar pe ultimii 17 ani randamentul a fost de 11,3%, potrivit datelor prezentate de el. De aici a tras concluzia pe care o repetă de mult reprezentanții pieței: banii ținuți la bursă aduc mai mult decât cei lăsați în conturile bancare. „Hang in there”, le-a transmis el investitorilor, sfătuindu-i să vadă tranzacțiile pe termen mediu și lung. Petrescu a precizat că nu vrea să „anticipeze viitorul” sau să încurajeze „un optimism neprobat”. Precauția are sens: după un an atât de bun, o autoritate de reglementare nu își permite să fie văzută drept cea care a umflat așteptările.
Despre listările care urmează, Petrescu a spus că lista de companii pregătite este „generoasă”. A pus însă accent mai mult pe diversitate decât pe număr. Bursa românească a fost dominată mult timp de energie și bănci, iar exemplele date acum sunt CrisTim și Premier. Președintele ASF a amintit și de listări reușite ale unor companii din servicii, producție alimentară, turism și ospitalitate. Rămâne problema companiilor de stat. Petrescu a recunoscut că o parte importantă a listărilor depinde de „decizia politică” și a spus că ASF are numeroase întâlniri cu reprezentanți ai guvernelor și ai ministerelor care administrează pachete mari de acțiuni. Formularea arată cine poate grăbi sau întârzia aceste listări. Autoritatea le poate pregăti, dar decizia de a scoate efectiv acțiunile la vânzare o iau ministerele.
Petrescu a vorbit și despre schimbările de legislație și infrastructură. Aderarea la OECD a fost, spune el, „vânt în pânze” și a ajutat la adoptarea mai multor acte normative care stăteau de mult în stadiu de proiect. Cea mai importantă schimbare este contrapartea centrală, autorizată în iulie, după aproape un deceniu de așteptări. Șeful ASF recunoaște că România are încă mai puține instrumente decât media europeană. Printre operațiunile care nu se pot face lipsește, de exemplu, vânzarea în lipsă (shorting). De la contrapartea centrală se așteaptă să aducă aceste produse și servicii, adică tocmai lucrurile pe care investitorii instituționali mari le cer înainte să intre serios pe o piață.
Obiectivul pe termen lung este un nou pas în clasificarea internațională a pieței. Petrescu a spus că vrea o perspectivă mai clară de ieșire din categoria „Advanced Frontier Market”, încadrare pe care a atribuit-o lui Morgan Stanley, și a remarcat că FTSE Russell este „puțin mai indulgentă”. A dat ca exemplu Grecia. Piața de acolo are o capitalizare similară cu a noastră și a redevenit, în urmă cu aproximativ o săptămână, piață dezvoltată, după retrogradarea din 2016. Exemplul grecesc arată că o asemenea promovare se poate obține. Pentru București, drumul trece însă prin lucrurile invocate chiar de Petrescu: mai multe listări, inclusiv ale companiilor de stat, instrumente noi de tranzacționare și o bursă care să nu mai depindă de câteva sectoare.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original