Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. HealthyLife InspiRO Life Flexibilitatea, noul ritm al muncii Travel Sportz Fashion Timp liber ENTR Evenimente G4Debate Orașul meu Green News COHERO4EU Ochii pe rețele Tech Trends Showcase FERMA DUTTON pe SkyShowtime Apă și Energie Investiții la bursa WizzTravel Feed Your Brain Beach Please! Sweet Movie Mercedes-Benz (e)Sprinter: succesul afacerii mele!
4Mind Sport 2024 Home » Articole » Alexandru Dimitriu (USR): Motivarea CCR e demnă de un regim dictatorial; se contrazice de patru ori Alexandru Dimitriu (USR): Motivarea CCR e demnă de un regim dictatorial; se contrazice de patru ori 22 aug. 2026 Redacția • Articole –> SHARE: WhatsApp icon Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea Adaugă-ne ca sursă preferată Urmărește-ne in Discover Ascultă articolul Deputatul USR Alexandru Dimitriu apreciază că motivarea Curţii Constituţionale pentru legea ANI este una „toxică”, demnă de un regim dictatorial „care caută să-şi execute” oponenţii politici, potrivit Agerpres. Potrivit acestuia, nu este vorba despre o interpretare, ci despre o „improvizaţie”, care „a fost scrisă pentru un singur om”.
Dimitriu adaugă însă că „preţul nu îl plăteşte” Dominic Fritz, ci fiecare om „care va afla, într-o dimineaţă oarecare, că regula după care a trăit ieri” a fost schimbată. „Începe prin a-şi cita propria Decizie 9 din 1994, aceea care spune că, atunci când o lege nouă schimbă starea legală anterioară, efectele deja produse din raportul vechi nu mai pot fi modificate, iar a decide altfel ar însemna încălcarea principiului neretroactivităţii. O citează, o aprobă, o foloseşte ca temelie a raţionamentului, iar câteva pagini mai încolo hotărăşte exact pe dos, fără să se obosească să explice ce anume face cazul lui Dominic Fritz atât de special încât regula să nu i se aplice”, scrie Dimitriu.
Potrivit acestuia, o altă problemă apare atunci când CCR discută despre sancţiuni. „Când analizează articolul 25, scrie limpede că avem de-a face cu două sancţiuni administrative aplicate titularului funcţiei, demnităţii sau mandatului, pentru ca apoi, ajungând la norma care îi ia efectiv mandatul primarului Timişoarei, să susţină că aceasta nu ar reglementa o sancţiune personală aplicabilă titularului, ci doar ar înceta o funcţie viciată prin fapta titularului ei. Cu alte cuvinte, nu se pedepseşte omul, ci se vindecă funcţia, ceea ce în lumea reală sună cam ca şi cum nu i-ai lua permisul şoferului, ci ai vindeca maşina de amintirea unei depăşiri”, adaugă Dimitriu.
Deputatul USR apreciază că CCR se contrazice şi în ce priveşte principiul neretroactivităţii, considerând că acesta are o valoare absolută, dar pe care o pune „pe un cântar” faţă de integritatea funcţiei publice. „Or, absolut înseamnă tocmai că nu se pune pe cântar, iar din clipa în care l-au aşezat acolo au recunoscut singuri că nu mai era absolut. Şi abia acum vine partea şi mai spectaculoasă.
Pentru a justifica întreaga construcţie, Curtea se sprijină pe articolul 6 alineatul 6 din Codul civil, dar nu îl aplică, ci scrie în motivare, cu două cuvinte în latină, ‘ad similis’, adică prin asemănare. Motivul e simplu: acel articol enumeră limitativ situaţiile în care legea nouă poate prinde efectele viitoare ale unor raporturi vechi, adică starea civilă, capacitatea persoanei, căsătoria, filiaţia, adopţia, obligaţia de întreţinere, proprietatea şi vecinătatea, iar integritatea funcţiei publice nu apare acolo nicăieri. Prin acele două cuvinte, Curtea recunoaşte ea însăşi că nu are niciun text de lege pe care să se sprijine şi împrumută unul care nu i se potriveşte, ca să ia mandatul unui primar”, mai scrie deputatul.