Bulgarii votează duminică, 25 octombrie 2026, într-un scrutin prezidențial cu 27 de candidați, iar cel mai probabil niciunul nu va închide partida din primul tur. Favorită este Iliana Iotova, șefa statului în exercițiu, dar un balotaj pe 1 noiembrie pare aproape sigur, iar rezultatul lui poate arăta cât de mult mai ține Sofia cursul pro-occidental în raport cu Rusia.
Analiștii citați de AP estimează că prezența la vot va rămâne sub 40%. Pentru ca scrutinul să fie validat din primul tur, ar trebui să voteze peste 50% dintre cei 6,6 milioane de alegători înscriși pe liste, iar câștigătorul ar avea nevoie și de majoritatea voturilor. Campania a fost dominată de războiul din Ucraina și de atacurile tot mai dese din Marea Neagră, aproape de granițele țării. Luna aceasta mai multe nave comerciale au fost lovite cu drone, iar incidentele au făcut victime. Tensiunile din zonă au afectat și România.
Iotova, în vârstă de 62 de ani, este jurnalistă și fostă europarlamentară. A fost vicepreședinte în ambele mandate ale lui Rumen Radev, actualul premier, și a preluat funcția de președinte în ianuarie 2026, după ce Radev a demisionat pentru a candida la parlamentare. Acum caută un mandat propriu. Candidează ca independentă, dar o susțin „Bulgaria Progresistă”, partidul de centru-stânga al lui Radev, care a câștigat detașat alegerile parlamentare din aprilie, și Partidul Socialist, unde și-a început cariera politică.
Principalul ei rival este economistul Andrei Gyurov, fost viceguvernator al băncii centrale și prim-ministru interimar în primele luni din 2026. El are sprijinul opoziției reformiste pro-occidentale. Observatorii spun că, într-un duel direct, Gyurov ar avea cele mai mari șanse s-o învingă pe Iotova.
Miza depășește persoanele. Președintele Bulgariei nu are puteri executive, însă comandă armata, poate pune veto legilor, semnează tratate internaționale și numește ambasadori. Mandatul e de cinci ani, cu maximum două perioade. O victorie a Ilianei Iotova ar pune președinția în mâna aceleiași majorități care guvernează, ceea ce ar rupe tiparul istoriei postcomuniste a țării. Bulgaria a intrat în NATO în 2004 și în UE în 2007, dar legăturile istorice și culturale cu Rusia continuă să împartă societatea. Radev a spus de mai multe ori că țara își păstrează direcția europeană, însă a cerut și relații mai bune cu Moscova și ridicarea sancțiunilor. Analiștii se așteaptă ca Iotova să-i continue linia, iar la un miting din această săptămână ea a spus că războiul din Ucraina este una dintre temele care o deosebesc de ceilalți candidați.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original