Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Hepta/ Alegerile parlamentare din Rusia sunt prezentate de Kremlin și ca un test al sprijinului pentru politicile președintelui Vladimir Putin și pentru continuarea războiului din Ucraina Partidul Rusia Unită, formațiunea care îl susține pe președintele Vladimir Putin, este proiectat câștigător al alegerilor pentru Duma de Stat, conform unui exit-poll realizat de VCIOM. Formațiunea a obținut 49,4% din voturi, într-un scrutin desfășurat timp de trei zile și marcat de războiul din Ucraina, atacuri cu drone și incidente informatice.
Rusia Unită este proiectată să câștige alegerile parlamentare desfășurate în perioada 18-20 septembrie, conform sondajului la ieșirea de la urne realizat de Centrul de Cercetare a Opiniei Publice din Rusia (VCIOM). Formațiunea aflată la putere a obținut, conform exit-poll-ului, 49,4% din voturi, un rezultat apropiat de cel înregistrat la alegerile din 2021. Primele rezultate sunt așteptate după închiderea urnelor, iar numărătoarea oficială urmează să stabilească distribuția mandatelor în Duma de Stat.
Reuters relatează că scrutinul este primul pentru Duma de Stat organizat după declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022. Alegerile vizează toate cele 450 de mandate ale camerei inferioare a Parlamentului rus. Potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale, citate de Reuters, prezența la urne a depășit 56%.
Potrivit exit-poll-ului VCIOM, Partidul Comunist al Federației Ruse (KPRF) este creditat cu 14,2% din voturi, în timp ce Partidul Liberal Democrat din Rusia (LDPR) ar fi obținut 10,7%. Rezultatele preliminare prezentate de sondaj indică, astfel, menținerea Rusiei Unite pe primul loc, în timp ce competiția dintre celelalte formațiuni privește în special poziționarea lor în viitoarea Dumă. Înaintea scrutinului, sondajele VCIOM indicau deja Rusia Unită drept principala formațiune politică în preferințele alegătorilor.
Într-un sondaj realizat în perioada 11-12 septembrie, institutul arăta că rezultatul scrutinului era considerat în mare măsură previzibil de alegătorii intervievați. Scrutinul s-a desfășurat într-un context politic și militar diferit de cel al alegerilor parlamentare precedente. Rusia se află în al cincilea an al războiului împotriva Ucrainei, iar campania electorală și votul au fost organizate într-un climat în care majoritatea candidaților și formațiunilor care se opun războiului nu au avut acces la competiția electorală.
Partidul liberal Iabloko, una dintre formațiunile care au criticat războiul, a fost exclus de la scrutin. În competiție au rămas, între altele, comuniștii din KPRF, LDPR, Rusia Dreaptă și partidul Oameni Noi, formațiuni care au susținut Kremlinul și politicile sale în grade diferite, conform relatărilor AFP și Reuters. Alegerile au fost organizate inclusiv în teritoriile ucrainene ocupate și revendicate de Rusia, o situație denunțată de Ucraina și de Uniunea Europeană ca fiind contrară dreptului internațional.
Ultima zi a scrutinului a fost marcată și de un atac ucrainean masiv cu drone. Autoritățile ruse au anunțat că peste 1. 100 de drone au fost interceptate, iar ulterior au raportat un bilanț mai mare al aparatelor doborâte începând de sâmbătă.
Un atac a afectat inclusiv zona Moscovei și o rafinărie importantă. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a descris atacul ca fiind „fără precedent” și a susținut că acesta ar fi avut drept scop perturbarea alegerilor. Reuters a relatat că atacurile au provocat victime și pagube materiale în regiunea Moscovei.
La rândul său, Ministerul rus al Apărării a anunțat că Rusia își va „continua şi intensifica” atacurile cu „arme de înaltă precizie împotriva ţintelor militare din Kiev”, ca răspuns la atacurile ucrainene. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că atacurile au avut un „impact foarte semnificativ” în regiunea Moscovei și că au fost utilizate mai multe tipuri de armament.