Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Hepta/Participanții au fost monitorizați la vârstele de trei, cinci și opt ani Un studiu realizat în Norvegia pe peste 37. 000 de copii arată că alăptarea exclusivă în primele șase luni este asociată cu un risc mai redus de simptome ADHD.
Cercetătorii explică de ce laptele matern poate influența dezvoltarea creierului. Cercetătorii au analizat datele a peste 37. 000 de copii și au descoperit o asociere între durata alăptării și reducerea simptomelor de ADHD în copilărie Copiii care sunt alăptați exclusiv în primele șase luni de viață prezintă un risc mai scăzut de a dezvolta simptome asociate tulburării de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD), conform unui nou studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Bergen, Norvegia.
Analiza, bazată pe datele a peste 37. 000 de copii, sugerează că durata și intensitatea alăptării pot avea un rol important în dezvoltarea neurologică timpurie. Specialiștii subliniază însă că este vorba despre o asociere observată în cadrul unui studiu observațional și nu despre o dovadă că alăptarea previne în mod direct apariția ADHD, conform Euronews .
Cercetătorii au urmărit evoluția a peste 37. 000 de copii născuți în Norvegia între 1999 și 2009. Participanții au fost monitorizați la vârstele de trei, cinci și opt ani, iar informațiile despre perioada de alăptare au fost comparate cu nivelul simptomelor de ADHD observate ulterior.
Rezultatele au arătat că orice perioadă de alăptare a fost asociată cu un nivel mai redus al simptomelor ADHD. Totuși, beneficiile au fost cele mai evidente în cazul copiilor care au fost alăptați exclusiv timp de până la șase luni. Cercetătorii au observat că efectul pozitiv creștea atât odată cu durata alăptării, cât și cu caracterul exclusiv al acesteia.
„Este bine cunoscut faptul că simptomele și tulburările psihiatrice pot fi influențate atât de factori genetici, cât și de factori de mediu”, a explicat Berit Skretting Solberg, psihiatru și cercetător în cadrul Departamentului de Biomedicină al Universității din Bergen, precum și medic specialist la Spitalul Betanien. „Am constatat că, cu cât un copil a fost alăptat exclusiv mai mult timp, până la șase luni, cu atât nivelul simptomelor ADHD a fost mai redus la vârstele de trei, cinci și opt ani”, a precizat cercetătoarea. O altă concluzie importantă a studiului este că asocierea dintre alăptarea exclusivă și reducerea simptomelor ADHD a fost mai puternică în cazul fetelor.
Cercetătorii au observat această tendință la toate cele trei etape de evaluare, respectiv la trei, cinci și opt ani. Berit Skretting Solberg atrage însă atenția că ereditatea rămâne cel mai important factor de risc pentru apariția ADHD, iar dezvoltarea acestor tulburări este influențată de numeroși factori biologici și de mediu. ADHD este o tulburare neurodezvoltativă caracterizată prin dificultăți de concentrare, impulsivitate și hiperactivitate.
În cele mai multe cazuri, diagnosticul este stabilit în copilărie. Deși afecțiunea nu poate fi vindecată, simptomele pot fi controlate prin terapie comportamentală și tratament medicamentos, atunci când este necesar. Autorii studiului consideră că există mai multe mecanisme biologice care ar putea explica această asociere.
Laptele matern conține macronutrienți esențiali, vitamine, prebiotice și probiotice, precum și numeroși compuși activi din punct de vedere biologic și componente ale sistemului imunitar. Toate acestea pot contribui la dezvoltarea optimă a creierului în primele luni de viață, o perioadă considerată critică pentru maturizarea sistemului nervos. Motivele sunt variate.
Unele mame nu pot alăpta din cauza unor afecțiuni medicale, în timp ce altele întrerup alăptarea mai devreme decât și-au propus din cauza revenirii la locul de muncă sau a lipsei unui sprijin adecvat. Autorii cercetării subliniază că, fiind vorba despre un studiu observațional, rezultatele nu demonstrează că alăptarea previne în mod direct ADHD.