Pentru millennials, care se află acum în perioada în care veniturile tind să crească, dar cresc și responsabilitățile financiare, există o strategie simplă: să investească o parte din banii în plus înainte să se obișnuiască să îi cheltuiască. Să presupunem că salariul tău crește de la 7.
000 la 8. 000 de lei și decizi ca, înainte să te obișnuiești să cheltuiești venitul mai mare, să direcționezi 10% către investiții. Asta înseamnă 800 de lei în fiecare lună.
Într-un an ai pune deoparte 9. 600 de lei. În cinci ani, contribuțiile tale ar ajunge la 48.
000 de lei . Întrebarea este: cât ar putea valora acești bani peste cinci ani? Cea mai simplă variantă.
Pui deoparte 800 de lei în fiecare lună, iar după cinci ani ai strâns 48. 000 de lei. Doar că există un „cost” care nu apare în extrasul de cont: inflația .
Dacă folosim strict ca exemplu o inflație medie de 4% pe an, după cinci ani prețurile ar fi cu aproximativ 22% mai mari. Ce costă astăzi 10. 000 de lei ar costa atunci aproximativ 12.
167 de lei. Așadar, cei 48. 000 de lei sunt în continuare acolo, dar puterea lor de cumpărare a scăzut.
O altă opțiune este depozitul bancar. Avantajul principal este predictibilitatea: cunoști dobânda oferită pentru perioada respectivă și nu vezi valoarea banilor fluctuând zilnic precum în cazul unei investiții. Să presupunem, exclusiv pentru comparație, o dobândă brută de 5% pe an .
Pentru fiecare 10. 000 de lei menținuți timp de un an la această dobândă, ai primi 500 de lei brut. Din dobândă trebuie luat în calcul impozitul aplicabil, iar pentru a vedea dacă banii tăi au câștigat cu adevărat putere de cumpărare trebuie să compari randamentul net cu inflația.
Dacă inflația este mai mare decât dobânda netă, suma din cont crește, dar puterea de cumpărare poate continua să scadă. A treia variantă este să accepți că banii tăi vor fluctua pe termen scurt pentru șansa unui randament mai ridicat pe termen lung. Aici intervine diferența dintre un depozit și bursă.
La depozit știi dobânda de la început. Pe bursă nu știi ce randament vei avea anul viitor și poți trece inclusiv prin perioade în care investiția este pe minus. Istoria indicilor bursieri mari arată însă de ce investitorii sunt dispuși să accepte această volatilitate.
S&P 500, indice care urmărește 500 dintre cele mai importante companii americane, a înregistrat la 31 iulie 2026 un randament anualizat al prețului de 13,17% pe ultimii 10 ani. Asta nu înseamnă că indicele a crescut cu 13% în fiecare an. Au existat ani foarte buni, ani slabi și scăderi importante.
Un alt exemplu este MSCI World , un indice care oferă în acest moment expunere la aproximativ 1. 282 de companii mari și medii din piețele dezvoltate. Și acesta a trecut prin perioade dificile: în timpul crizei financiare globale, indicele a înregistrat o scădere maximă de aproximativ 58%.
Cu toate acestea, marile scăderi istorice ale acestor indici au fost urmate ulterior de recuperări, iar evoluția pe perioade lungi a fost pozitivă. Aici apare motivul pentru care timpul contează atât de mult atunci când vorbim despre investiții. Să revenim la cei 800 de lei investiți lunar .
În 5 ani ai depune din propriul buzunar 48. 000 de lei . Dacă folosim pentru exemplificare un randament mediu ipotetic de 7% pe an (o ipoteză mai prudentă decât randamentul anualizat înregistrat de S&P 500 în ultimii 10 ani) valoarea portofoliului ar putea ajunge la aproximativ 57.
300 de lei după cinci ani. Dacă aceeași disciplină ar continua timp de 10 ani , ai depune 96. 000 de lei, iar la același randament ipotetic de 7% pe an portofoliul ar putea ajunge la aproximativ 138.
000 de lei . Diferența apare prin efectul de compunere: în timp, nu doar banii pe care îi depui pot genera randament, ci și eventualele câștiguri acumulate anterior. Există, desigur, și scenariul negativ.
Dacă ai nevoie de bani exact într-o perioadă în care piața a scăzut, portofoliul tău poate valora mai puțin decât suma investită. Iar istoria arată că scăderile pot fi semnificative.