Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată 8 mituri despre mâncare pe care le crede toată lumea Informația despre nutriție circulă mai repede decât poate fi verificată, iar multe „adevăruri” pe care le repetăm de zeci de ani nu rezistă în fața cercetării riguroase. Iată cele mai răspândite mituri alimentare , verificate cu dovezi din studii științifice și instituții medicale de top.
Poate cel mai persistent mit alimentar din ultimii 50 de ani. Totul a pornit de la o presupunere logică, dar greșită: că se credea că colesterolul din alimente crește direct colesterolul din sânge. Realitatea, explicată de Harvard Health, e diferită – cea mai mare parte a colesterolului din corp este produsă chiar de ficat, stimulat în principal de grăsimile saturate și trans din alimentație, nu de colesterolul din ou.
Un ou mare conține doar aproximativ 1,5 grame de grăsime saturată. Studiul Framingham Heart Study, unul dintre cele mai ample studii despre sănătatea inimii, nu a găsit o legătură directă între consumul de alimente bogate în colesterol, precum ouăle, și niveluri mai mari de colesterol în sânge. Iar un studiu publicat în iulie 2025 în American Journal of Clinical Nutrition, pe 48 de adulți cu colesterol LDL ridicat, a arătat clar că grăsimile saturate din dietă, nu colesterolul din ouă, sunt cele care cresc LDL-ul („colesterolul rău”) – persoanele care au mâncat două ouă pe zi, într-o dietă săracă în grăsimi saturate, și-au scăzut chiar nivelul de LDL.
Potrivit Mayo Clinic Health System, ideea că mâncatul seara duce automat la creștere în greutate e o simplificare greșită – problema nu e ora de pe ceas, ci motivul pentru care mănânci. Gustatul de seară poate contribui, într-adevăr, la creșterea în greutate, dar din cauza obiceiului, plictiselii sau poftelor emoționale, nu pentru că bio-ceasul corpului „oprește” metabolismul la o oră fixă. Un mit foarte popular, dar fără susținere științifică.
Potrivit Harvard Health, aceste produse nu au fost dovedite să aducă vreun beneficiu real pentru sănătate și pot fi chiar periculoase pentru persoane vârstnice, femei însărcinate sau care alăptează, precum și pentru persoane cu anumite afecțiuni. Motivul e simplu: corpul se „detoxifică” singur, natural, prin respirație, transpirație, urină și scaun. Mayo Clinic adaugă că ficatul, rinichii și tractul gastrointestinal fac deja această treabă zilnic, fără ajutorul vreunui suc sau ceai special.
Dietele low-carb au avut, de-a lungul anilor, succes real în scăderea în greutate – dar nu din motivul pe care mulți îl cred. Potrivit Mayo Clinic, atunci când cineva elimină carbohidrații foarte procesați (chipsuri, biscuiți, pâine albă, cartofi cu unt și sos), rezultatul similar de slăbire ar apărea indiferent de grupul alimentar eliminat. Orice dietă care elimină complet un grup alimentar întreg riscă să priveze corpul de nutrienți esențiali, mai ales dacă exclude fructele și cerealele integrale, bogate în fibre.
Dacă nu ai boală celiacă sau intoleranță la gluten, nu ai niciun motiv medical să eviți glutenul – proteina găsită în grâu, orz și secară. Produsele integrale din grâu au beneficii nutriționale importante, inclusiv vitamine din complexul B și fibre. Mayo Clinic atrage atenția asupra unui detaliu adesea ignorat: atunci când producătorii elimină glutenul, adaugă frecvent zahăr, sare sau amidonuri rafinate pentru a compensa gustul și textura pierdute – practic, varianta „fără gluten” poate fi, de fapt, mai puțin sănătoasă decât originalul.
Din păcate, niciun aliment nu arde literalmente grăsimea, nu te face să slăbești mai repede și nu îți crește metabolismul suficient cât să aibă un impact real asupra greutății, potrivit Mayo Clinic. Dietele axate pe un singur aliment „minune” sunt restrictive, lipsite de nutrienți esențiali și, de regulă, nesustenabile – iar orice scădere în greutate obținută astfel se datorează restricției calorice generale, nu alimentului respectiv, și tinde să revină odată ce dieta e abandonată.