Între 2 și 4 noiembrie 2026, Academia Română, Filiala Cluj-Napoca, găzduiește Conferințele Arhivei de Folclor, o suită de comunicări în care cercetători din România și Republica Moldova abordează de la târgurile de fete din Munții Apuseni până la colindele din Mera, județul Cluj. Manifestarea face parte din cea de-a XXXIX-a ediție a Zilelor Academice Clujene și strânge specialiști de la universități, institute de cercetare și muzee.
Pentru publicul din Transilvania, cele mai apropiate teme sunt cele locale. Marți, 3 noiembrie 2026, Gergely Zoltan, de la Institutul Arhiva de Folclor al Academiei Române, prezintă repertoriul de colinde din Mera. În aceeași sesiune, Miklós Alpár vorbește despre aspecte mai puțin cunoscute din viața lui Romulus Vuia, inclusiv despre formarea profesională și viața privată a etnologului. Tot marți, Dumitrița Daniela Filip și Paul Scrobotă prezintă proiectul „Alba Vernaculară”, care urmărește documentarea și salvarea șurilor cu acoperiș de paie din Apuseni.
Miercuri, 4 noiembrie 2026, Ela Cosma, de la Institutul de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca, aduce în discuție noi mărturii etnoistorice despre târgurile de fete, consemnate între 1888 și 1928. Programul include și cercetări despre cămașa de Transilvania, reconstituirea costumului tradițional și apariția interesului pentru colecționarea costumelor naționale.
Tematica depășește granițele regiunii. Raisa Osadci, de la Institutul Patrimoniului Cultural din Chișinău, prezintă tipologii zonale ale obiceiurilor de nuntă la românii de la est de Prut. Sunt anunțate și lucrări despre jocurile cu măști, crucea de jurământ din Gorj, strategiile de sănătate reproductivă într-un sat ilfovean în anii ’80 și semnificațiile usturoiului în cultura populară. Miercuri după-amiază, un panel organizat împreună cu proiectul european Tramontana IV se ocupă de religiozitatea populară mariană: o apariție a Maicii Domnului relatată în 1938 pe Valea Mureșului, pelerinajele de la Bixad și cel de la Mănăstirea Nicula, de Adormirea Maicii Domnului. Ioan Apostu încheie această parte cu o prezentare despre trecerea de la documentul de arhivă la reconstituirea digitală, iar programul mai cuprinde două proiecții de filme documentare.
O a doua direcție a conferințelor privește felul în care se păstrează folclorul într-o epocă digitală. Oana Bujgoi Giurgiu vorbește despre viitorul arhivelor audiovizuale, cu accent pe standarde, tehnologii și bune practici internaționale, iar Cezar Buterez propune trecerea de la manuscris la hartă digitală, pornind de la răspunsurile din nord-estul Munteniei la Chestionarul Odobescu.
Sursă text și foto: Actual de Cluj — articolul original