Ministerul Economiei relansează săptămâna aceasta programul Start-Up Nation, cu bani europeni nerambursabili pentru aproximativ 3.000 de firme noi. Discuția nu mai este însă doar despre câți bani se dau, ci și despre cine îi primește. Noua ediție are o componentă rezervată exclusiv tinerilor romi între 18 și 30 de ani. Pentru a intra pe această linie, este suficientă o declarație pe propria răspundere. Statul nu are nicio instituție care să ateste etnia cuiva, așa că verificarea lipsește cu totul. Riscul este ca o măsură gândită pentru una dintre cele mai sărace comunități din țară să ajungă la oameni care nu fac parte din ea.
Detaliile au fost prezentate marți de Camelia Taină, director general în Ministerul Economiei, la evenimentul „IMM-urile, oxigen pentru România”. Programul finanțează 10.000 de cursuri gratuite de antreprenoriat. Aproximativ 2.000 dintre ele sunt destinate doar tinerilor de etnie romă, care pot obține apoi până la 50.000 de euro pentru a-și porni o afacere. Oficialul a recunoscut deschis cum funcționează eligibilitatea: dovada etniei este „extrem de simplă”, adică o declarație pe propria răspundere. Explicația autorităților este că mulți romi evită să-și declare apartenența din cauza stigmatizării și a bullyingului. O procedură de verificare i-ar putea descuraja tocmai pe cei vizați.
Argumentul are o bază reală. Recensămintele din România au arătat constant mult mai puțini romi decât estimează organizațiile internaționale, iar diferența e pusă de obicei pe seama fricii de discriminare. În plus, originea etnică este considerată în legislația europeană o dată sensibilă. Un registru de stat al etniei ar ridica probleme serioase. Numai că lipsa oricărui filtru mută riscul în altă parte. Dacă locurile rezervate vor fi ocupate de solicitanți care s-au declarat romi doar pentru a avea acces la bani, pierd tocmai tinerii romi pentru care a fost creată componenta. Asta s-ar vedea și în statistici: numărul celor care se declară romi ar crește artificial, fără ca situația reală a comunității să se schimbe. Există soluții intermediare, de exemplu o validare făcută de organizații ale comunității. Ministerul nu a anunțat însă nimic de acest fel.
Guvernul prezintă programul ca pe un succes. O monitorizare a firmelor finanțate prin Start-Up Nation în ultimii cinci ani arată că peste 92% dintre ele încă funcționează și și-au păstrat numărul de angajați declarat inițial. Potrivit Executivului, peste jumătate din banii investiți s-au întors deja în economie. Pe hârtie, cifrele sunt bune. Rămâne de văzut cât de bine rezistă aceste rezultate într-un context economic mult mai dificil.
Relansarea vine într-un an greu pentru mediul de afaceri. În primele șapte luni, peste 52.000 de firme au fost radiate în România, cele mai multe fiind IMM-uri din Capitală. Când companii cu clienți, istoric și experiență se închid în număr atât de mare, o afacere pornită de la zero are și mai puține șanse. Asta pune sub semnul întrebării cât de eficient este să investești acum în firme noi, în loc să le susții pe cele deja existente.
Testul real al programului va veni abia peste câțiva ani. Atunci se va vedea câte dintre cele 3.000 de firme noi au supraviețuit și, în cazul componentei dedicate romilor, cine a beneficiat de fapt de bani. Fără un mecanism care să separe beneficiarii reali de cei oportuniști, statul ar putea descoperi că a finanțat o bună intenție, dar nu și rezultatul pe care și-l propusese.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original