Administrația Trump și Moscova discută, potrivit unor surse citate de Reuters, o posibilă repornire a gazoductelor Nord Stream, cu investitori americani în rol principal. Ideea ar fi ca firmele din SUA să câștige din livrările de gaze rusești către Europa după un eventual sfârșit al războiului din Ucraina. Un oficial american apreciază însă că, din cauza obstacolelor, o astfel de înțelegere este improbabilă pe termen mediu.
La discuții a participat Kiril Dmitriev, consilier apropiat al lui Vladimir Putin, care s-a văzut în ultimele săptămâni cu Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump, la Moscova și la New York. Kushner a încercat să medieze un armistițiu între Rusia și Ucraina și pornește de la ideea că afacerile comune sunt esențiale pentru pace. Două dintre sursele agenției spun că nu e clar cât s-a vorbit concret despre Nord Stream, dar subiectul rămâne pe agendă. Luna trecută, Dmitriev a avut întâlniri și cu reprezentanți ai Trezoreriei și ai Departamentului Energiei de la Washington.
Casa Albă a luat distanță. Un oficial a declarat că orice acord ar trebui negociat de Rusia cu DFC, agenția guvernamentală americană de finanțare a dezvoltării, și cu Trezoreria, și că trebuie să aducă profit contribuabililor și companiilor americane. Același oficial a spus că recent nu au avut loc discuții despre Nord Stream. Un reprezentant al lui Dmitriev a refuzat să comenteze pentru Reuters.
Obstacolele sunt serioase. Conductele sunt sub sancțiuni americane și europene, iar în septembrie 2022 au fost scoase din uz de explozii subacvatice. Până la invazia rusă din Ucraina, în februarie 2022, Germania acoperea din Rusia, prin cele două conducte din Marea Baltică, mai mult de jumătate din necesarul de gaze. Reuters notează că Berlinul și alte state europene, care investesc masiv în apărare tocmai din cauza amenințării ruse, s-ar opune puternic redeschiderii, chiar dacă Trump ar elimina sau ar atenua sancțiunile americane. Dacă democrații câștigă controlul Congresului la alegerile din noiembrie, la jumătatea mandatului prezidențial, astfel de măsuri ar fi și mai greu de adoptat.
Mai e și problema proprietății. Compania care deține Nord Stream aparține în proporție de 51% Gazprom, 31% revin la două entități germane, iar restul unei firme franceze și uneia olandeze. O sursă a Reuters spune că partea germană ar vrea să-și păstreze participația și influența dacă Gazprom ar vinde. Singurul partid german favorabil proiectului este extrema dreaptă AfD, aflată în ascensiune, cu a cărei conducere Dmitriev ar urma să se întâlnească la începutul anului viitor, pentru a discuta reluarea vânzărilor de gaze rusești. Guvernul de coaliție de la Berlin e împotrivă.
Kushner și Dmitriev au discutat, potrivit altor două surse, și despre vânzarea unui pachet mai larg de active Lukoil, de la rafinării la benzinării, din Europa și din alte regiuni. Planul ar fi ca DFC să le cumpere împreună cu investitori din Qatar și Emiratele Arabe Unite.
Sursă text și foto: Aradon — articolul original