Bursa de la București trece prin cea mai serioasă corecție din ultimul an, dar investitorii nu pleacă. Joi, indicele BET a închis la aproximativ 14% sub maximul atins pe 19 august. Cu toate acestea, în primele 17 ședințe din septembrie s-au tranzacționat în medie 115 milioane de lei (22 milioane de euro) pe zi, cu 15% mai mult decât media de 100 milioane de lei (19 milioane de euro) din august, potrivit datelor BVB analizate de Ziarul Financiar. Asta contează pentru că o piață în care prețurile scad, dar tranzacțiile continuă, e o piață în care investitorii încă vor să cumpere. Pentru companiile care caută finanțare, momentul poate fi o oportunitate.
Scăderile au fost mari. Pe ultima lună, BET a pierdut 14,4%, iar Romgaz, Transelectrica și BRD au coborât cu peste 20%. Au contribuit atât factori interni, cât și externi. Pe plan intern, incertitudinea politică și costurile de finanțare în creștere ale statului, discutate intens în aceste săptămâni, au îndemnat la prudență. Totuși, corecția trebuie privită în context. BET rămâne pe plus cu 28% de la începutul anului și cu 50% pe ultimele 12 luni, după o perioadă cu maxime succesive și un număr record de investitori noi. O parte dintre cei care au intrat devreme își securizează acum câștigurile, iar asta face parte din funcționarea normală a unei piețe de acțiuni.
Cel mai important semnal este că activitatea nu a scăzut. Numărul mediu de tranzacții a crescut ușor, la peste 10.600 pe zi. Rulajul a rămas peste nivelul din august chiar și fără ședințele speciale, cum a fost rebalansarea indicilor FTSE, care de obicei umflă artificial volumele. Cu alte cuvinte, interesul nu vine doar din operațiuni tehnice ale fondurilor internaționale, ci și din ordinele obișnuite ale investitorilor, mulți dintre ei persoane fizice.
Rămâne întrebarea practică: cum transformă companiile acest interes în capital pentru investiții? O bază largă de investitori activi înseamnă lichiditate pentru listări noi, majorări de capital sau emisiuni de obligațiuni. Asta e valabil mai ales pentru firmele de talie medie din afara Bucureștiului. De exemplu, companiile din Sibiu, un județ cu o industrie puternică legată de lanțurile de producție germane, se finanțează încă aproape exclusiv prin credite bancare. Pentru ele, bursa ar putea fi o alternativă reală, dar numai dacă reușesc să convingă investitorii într-o perioadă în care evaluările sunt din nou atent cântărite.
Tema este dezbătută vineri, 25 septembrie, la a cincea ediție a conferinței ZF Piața de capital, organizată la JW Marriott București, cu peste 30 de vorbitori. Contextul discuției este unul favorabil: prețurile au scăzut, dar interesul investitorilor a rămas. Pentru emitenți, asta poate fi un moment bun să vină pe piață, cu condiția ca situația politică să nu readucă volatilitatea din ultimele săptămâni.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original
