Ministerul Transporturilor vrea să aibă ultimul cuvânt când administratorii de infrastructură decid să închidă o autostradă, o cale ferată sau o pistă de aeroport. Secretarul de stat Horațiu Cosma a semnat un ordin în acest sens, la scurt timp după ce a izbucnit scandalul închiderii a 13 kilometri din A1 Sibiu–Boița, între nodurile Șelimbăr și Boița, în vigoare din 5 octombrie până pe 19 decembrie 2026.
Tronsonul din județul Sibiu rămâne blocat aproximativ 11 săptămâni pentru lucrări la un pasaj, iar traficul este deviat pe DN1 și DN7. Anunțul închiderii a venit de la directorul CNAIR, Cristian Pistol. Potrivit lui Cosma, până acum administratorii puteau hotărî singuri măsuri cu impact major asupra șoferilor, iar ministerul afla abia după ce decizia era luată. Un proiect de act normativ pe această temă fusese anunțat de minister încă din septembrie.
De acum, pentru închiderile semnificative administratorii vor depune la minister documentația tehnică, justificarea, alternativele analizate și soluțiile pentru menținerea circulației sau a serviciului. Ministerul poate aproba, poate impune condiții sau poate refuza motivat. „Am semnat ordinul împotriva închiderilor discreționare de autostrăzi, căi ferate și piste de aeroport”, a transmis Cosma, care citează A1 Sibiu–Boița drept exemplul unei situații ce ar trebui evitate pe viitor. În opinia lui, închiderea completă obligă mulți șoferi să ocolească, iar soluțiile de menținere a traficului trebuiau analizate mai atent.
Pistol respinge criticile și spune că închiderea e necesară din motive de siguranță. Lucrările presupun turnarea betonului peste DN7, iar circulația pe sub cofrajul glisant nu ar putea fi păstrată în condiții sigure. El mai argumentează că o variantă provizorie de ocolire ar fi cerut exproprieri, avize și relocări de utilități, adică exact genul de proceduri care îngreunează orice șantier de acest fel.
Cosma precizează că ordinul nu înseamnă că ministerul decide în locul inginerilor sau al autorităților responsabile cu siguranța. „Dacă o autostradă trebuie închisă pentru că există un risc real, se închide. Dacă o cale ferată trebuie reparată, se repară”, spune el. Diferența ține de explicarea momentului, a modului și a alternativelor, iar în calcul trebuie să intre și costurile suportate de utilizatori: timpul pierdut în trafic, cheltuielile suplimentare ale transportatorilor și impactul asupra comunităților prin care e deviată circulația. „Nu putem să avem o infrastructură construită cu miliarde de euro din bani publici și apoi să o închidem discreționar”, a mai transmis secretarul de stat.
Sursă text și foto: Actual de Cluj — articolul original