Primul proiect de renaturare a unui curs de apă urban din România, realizat pe Canalul Morii din Reghin, a fost afectat de pescari, care au deteriorat o mare parte din arinii plantați pe maluri. Inițiativa, în care au fost introduse specii lemnoase și vegetație nativă, devenise un exemplu pentru modul în care un canal artificial poate fi readus mai aproape de un ecosistem natural.
Despre situația plantației a vorbit arhitectul Klaus Birthler, de la Asociația unDAverde, care a subliniat că zona de pe malurile canalului este una specială tocmai prin caracterul ei de premieră la nivel național. Din informațiile disponibile, pagubele nu vizează câțiva arbori izolați, ci o parte importantă din arinii plantați, ceea ce pune sub semnul întrebării rezultatul unei lucrări făcute cu efort și cu scop ecologic clar.
Arinii nu sunt o alegere întâmplătoare pentru un astfel de proiect: sunt specii care se potrivesc firesc zonelor umede și malurilor de apă, iar rădăcinile lor ajută la consolidarea solului și la crearea unui habitat pentru vietăți. Tocmai de aceea deteriorarea lor afectează direct scopul renaturării, nu doar aspectul zonei.
Cazul de la Reghin, județul Mureș, ridică și o întrebare mai largă: cât de bine pot fi protejate astfel de intervenții în spațiul urban, unde malurile sunt folosite zilnic de oameni cu interese diferite. Un proiect-pilot își dovedește valoarea doar dacă rezistă în timp, iar asta depinde atât de grija comunității, cât și de măsurile de protecție pe care le vor lua cei responsabili de zonă.
Sursă text și foto: InfoMureș — articolul original