Peste 21.000 de cetățeni străini locuiesc în prezent în județul Cluj, iar cifra continuă să urce. Cei mai mulți au venit pentru muncă, în timp ce o parte dintre ei sunt studenți sau membri de familie ai unor români ori ai altor străini. Comunitățile cele mai numeroase vin din Nepal și Sri Lanka.
Datele au fost prezentate joi de subcomisarul de poliție Ciprian Tămaș, șeful Serviciului pentru Imigrări Cluj. În primele nouă luni ale anului, instituția a înregistrat 7.261 de cetățeni străini, mai mulți decât în aceeași perioadă din 2025. Dintre ei, 6.510 provin din state din afara Uniunii Europene.
Cifrele detaliate până la finalul lui august arată că, în primele opt luni, serviciul a gestionat situația șederii și rezidenței pentru 6.487 de persoane: 5.801 din state terțe și 686 din UE, Spațiul Economic European și Elveția. Au fost emise 4.674 de permise de ședere. Nepalul conduce clasamentul cetățenilor non-UE cu 1.113 persoane, urmat de Sri Lanka (735), India (385) și Turcia (198). Munca rămâne motivul principal al stabilirii în România, cu 3.419 cazuri, înaintea studiilor și a reîntregirii familiei.
Schimbarea de scară se vede cel mai bine la avizele de muncă. În 2018, pentru Cluj se emiteau cam 300-330 pe an, iar acum volumul e cu mult peste acest nivel: au fost depuse 825 de cereri, iar 71 au fost respinse. Odată cu creșterea numărului de angajați din afara UE, autoritățile spun că au intensificat și verificările împotriva muncii nedeclarate și a șederii ilegale. În primele opt luni s-au făcut 309 controale, iar 58 de străini au fost găsiți în situații ilegale. Pentru 73 dintre ei s-au dat decizii de returnare cu plecare voluntară, șase au fost returnați sub escortă, iar patru au ajuns în centre de custodie publică. Contravențiile aplicate au fost 403, cu amenzi totale de 299.000 de lei.
Tămaș a vorbit și despre integrare, pe care o numește tot mai importantă. Serviciul lucrează în acest scop cu Primăria Cluj-Napoca, Prefectura și Organizația Internațională pentru Migrație, al cărei centru din Cluj oferă cursuri de limba română, consiliere și sprijin psihologic. Șeful serviciului crede că această colaborare ar putea servi drept model și în alte județe. Presiunea pe astfel de programe va crește: OUG 32/2026, care reglementează accesul străinilor pe piața muncii, obligă lucrătorii veniți din afară să urmeze cursuri de limba română în primele șase luni de ședere.
Sursă text și foto: Ziua de Cluj — articolul original