Medicul Radu Țincu, președintele subcomisiei de toxicologie, spune că România nu e pregătită pentru o relaxare a regulilor privind deținerea de droguri pentru consum propriu și avertizează că un asemenea pas ar putea fi citit de public drept o invitație la consum. Observația vine la scurt timp după depunerea proiectului în discuție, despre care medicul spune că abia acum intră în analiza autorităților.
Argumentul central al lui Țincu este că politicile sanitare nu pot fi importate pur și simplu din alte state. În țările care au mers pe asemenea modele, spune el, există alt nivel de educație medicală și sisteme de prevenție care funcționează activ, ceea ce în România nu se poate da drept sigur. „Populația României nu este pregătită din punctul de vedere al educației medicale pentru o astfel de relaxare a legislației în domeniul drogurilor”, a declarat medicul.
Riscul cel mai mare, în opinia lui, ține de mesajul public. Țincu se teme că măsurile vor fi înțelese greșit: „Mesajul va fi: statul, prin aceste măsuri de relaxare, ne pune la dispoziție facilități unde putem să consumăm în mod sigur astfel de substanțe”. Altfel spus, o schimbare gândită ca politică de reducere a riscurilor ar putea ajunge să fie percepută ca o legitimare a consumului.
Medicul spune că și-a transmis poziția Ministerului Sănătății și că discuțiile sunt în desfășurare. „Sunt în contact permanent cu cei de la Ministerul Sănătății în vederea evaluării impactului pe care un astfel de proiect îl va avea asupra populației”, a precizat el. Se așteaptă ca ministerul, DIICOT și celelalte instituții implicate în combaterea drogurilor să-și facă publice punctele de vedere în perioada următoare.
Țincu a vorbit și despre un alt dosar, cel al celor opt centre regionale pentru reabilitarea consumatorilor de droguri, pe care îl descrie drept blocat. Potrivit lui, Agenția Națională pentru Politici în domeniul Drogurilor a ieșit din proiectul inițial, derulat împreună cu Ministerul Sănătății, iar modificările ar putea costa finanțarea. „Proiectul a fost modificat astfel încât PNRR-ul, în aceste momente, posibil să nu mai finanțeze înființarea acestor opt centre regionale”, a spus medicul.
Sursă text și foto: Ziarul Clujean — articolul original