În companiile din județul Cluj lucrează în prezent peste 20.000 de muncitori veniți din Sri Lanka, India sau Filipine, într-o piață a muncii unde șomajul e de doar 1,5%. Angajatorii nu mai găsesc oameni în țară, iar aducerea de forță de muncă din afara Uniunii Europene a trecut de la soluție de avarie la o componentă stabilă a economiei locale. Odată cu numărul crește și presiunea pe integrare: bariere de limbă și diferențe culturale îngreunează uneori munca în echipe mixte.
Autoritățile au început să reacționeze. Administrația Zonei Metropolitane Cluj a aderat la o rețea europeană dedicată integrării lucrătorilor străini, a explicat reprezentanta instituției, Ioana Bozan. Pe plan legal, avocatul Romulus Luca spune că România și-a adaptat în ultimii ani cadrul normativ la noua realitate.
Cifrele arată cât de repede s-a schimbat situația. Între 2016 și 2019, în județ erau estimați cel mult 3.000 de lucrători non-UE, în mare parte din Republica Moldova, Ucraina, Vietnam și Nepal. Pentru 2025–2026, estimările urcă la 15.000–18.000 de permise valide, iar numărul real de angajați străini îl depășește, după cum arată datele din sursă, pe cel al permiselor. Clujul a ajuns astfel al doilea pol din țară în atragerea contingentului de muncitori non-UE, după regiunea București-Ilfov.
Se schimbă și profilul celor recrutați. Acum zece ani predominau muncitorii necalificați, în construcții și industria ușoară. Specialiștii în piața muncii spun că firmele caută azi oameni cu pregătire în HoReCa, instalații sau electronică. Muncitorii din Asia de Sud și de Sud-Est se întâlnesc în bucătăriile și restaurantele din Cluj-Napoca, în curierat și ridesharing, dar și în fabricile din parcurile industriale TETAROM, de la Jucu sau Dej.
Explicația ține de un deficit cronic de personal, agravat de plecarea tinerilor calificați către alte piețe europene. Contingentul anual de permise se epuizează rapid, mai ales în construcții, HoReCa, producție și curierat. Companiile încearcă acum să-și păstreze oamenii pe termen lung, nu doar să-i aducă pe perioade scurte, inclusiv prin cursuri de limba română sau engleză. Rămâne de văzut dacă programele de integrare vor ține pasul cu ritmul în care vin noii angajați.
Sursă text și foto: Cluj Today — articolul original