Dârele albe care brăzdează cerul după trecerea avioanelor nu sunt substanțe pulverizate în secret asupra oamenilor, ci vapori de apă înghețați, spune o specialistă în climatologie din Cluj-Napoca. Explicația vine într-un moment în care teoria „chemtrails” circulă din nou pe rețelele sociale, printre cei care o promovează numărându-se și Mihai Lasca, fost deputat de Bihor în legislatura 2020–2024, ales inițial pe listele AUR.
Lasca nu e la prima ieșire pe subiect. Încă din 2022 a făcut afirmații asemănătoare și a cerut explicații Autorității Aeronautice Civile. Acum, ideea revine în spațiul public, iar răspunsul îl dă prof. univ. dr. habil. Adina Eliza Croitoru, de la Facultatea de Geografie a Universității Babeș-Bolyai, membră a Comitetului Științific al Organizației Meteorologice Mondiale.
Fenomenul se numește tren de condensare sau nor de condens. Avioanele zboară de regulă la 8–12 kilometri altitudine, acolo unde temperaturile sunt cu 40, 60 sau chiar 70 de grade mai scăzute decât la sol. Vaporii de apă rezultați din arderea combustibilului ies din motoare și se răcesc aproape instantaneu, formând cristale de gheață. „Nu vedem apa în stare de vapori, ci apa condensată, fie sub formă lichidă, fie sub formă de particule de gheață. De aceea dârele sunt albe, strălucitoare”, arată specialista.
Unul dintre argumentele preferate ale susținătorilor conspirației este că unele urme dispar în câteva minute, iar altele rămân ore întregi și se lățesc până seamănă cu norii. Croitoru explică diferența prin starea aerului: într-un strat rece și saturat cu vapori de apă, trena poate dura mai multe ore, iar vântul de la altitudine o împrăștie treptat. Dacă aerul e uscat, particulele de gheață se transformă repede în vapori și linia dispare.
Nici dârele care par să se încrucișeze nu indică vreo operațiune de pulverizare. Avioanele urmează rute stabilite, în direcții diferite și la altitudini eșalonate, așa că de la sol traiectoriile pot părea că se întâlnesc, deși aeronavele au trecut la înălțimi diferite sau la intervale de zeci de minute, uneori ore. O urmă mai veche, lățită de vânt, stă astfel lângă una recentă, mai îngustă și mai clar conturată.
Specialista spune că nu cunoaște dovezi științifice care să arate că trenele de condensare conțin substanțe răspândite deliberat. Motoarele ard kerosen și produc, ca orice motor cu combustibil, dioxid de carbon, vapori de apă și, în cantități mai mici, oxizi de azot și de sulf. Aceste emisii obișnuite nu constituie, spune ea, dovada unei operațiuni secrete.
Sursă text și foto: Radio Cluj — articolul original