Într-un cartier din Sevilla funcționează acum o rețea de galerii subterane care răcește aerul, atât în clădiri, cât și pe stradă, folosind o idee veche de aproximativ 3.000 de ani: qanat-ul. Proiectul vine ca răspuns la o vară din ce în ce mai greu de suportat în al patrulea oraș al Spaniei, unde trăiesc 1,5 milioane de oameni și unde termometrele au trecut anul trecut de 40°C în 30 de zile diferite.
Mecanismul se sprijină pe un fenomen simplu: noaptea, temperaturile scad, iar apa din subteran se răcește odată cu ele. Pompe alimentate cu energie solară ridică o parte din apă pe acoperiș, unde duzele o pulverizează ca o ceață fină, ceea ce accelerează răcirea, apoi apa se scurge înapoi în subteran. În orele cele mai fierbinți ale zilei, apa rece este trimisă printr-un sistem de conducte instalat sub acoperiș, ca să coboare temperatura aerului din interior. Alte conducte subterane fac același lucru pentru aerul din exterior, iar în spațiile deschise ceața de apă scade temperatura prin evaporare.
Qanat-urile au apărut în Persia, pe teritoriul Iranului de astăzi, și s-au răspândit apoi în lumea islamică, din Pakistan până în Iordania. În zonele aride, ele aduceau apa din surse subterane pentru irigații, pentru adăpatul animalelor și pentru răcirea locuințelor. Soluția nu e străină nici Andaluziei: maurii au folosit tehnici asemănătoare de gestionare a apei în regiune, inclusiv la Palatul Alhambra din Granada.
Contextul explică de ce Sevilla a ajuns să încerce așa ceva. Dacă în deceniul anterior se înregistrau în medie 13 zile pe an cu peste 40°C, anul trecut au fost mai mult de dublu. Orașul a primit chiar porecla „tigaia Spaniei”. Oamenii de știință estimează că, din cauza schimbărilor climatice provocate de om, vara ar putea aduce până la 50°C în jurul anului 2050, iar precipitațiile ar urma să scadă în medie cu 20%.
Rețeaua a fost realizată în cadrul proiectului CartujaQanat, finanțat de Uniunea Europeană. Specialiștii cred că poate funcționa ca prototip pentru alte orașe din sudul Europei și nu numai. Miza e și una practică: o metodă bazată pe energie solară și pe apă răcită natural ar putea reduce dependența de aerul condiționat, în regiuni unde cererea de electricitate crește tocmai în zilele cu cea mai mare caniculă.
Sursă text și foto: Radio Cluj — articolul original