Numirile pe criterii politice în instituțiile statului îi demotivează tocmai pe oamenii de care administrația are cea mai mare nevoie: profesioniștii. Avertismentul vine de la Claudia Indreica, psiholog organizațional și lider al Task Force-ului Piața Muncii din Romanian Business Leaders. Ea leagă problema de o alta, mai puțin vizibilă, dar la fel de apăsătoare: cetățenii nu au acces simplu la datele reale ale instituțiilor publice. Rezultatul, spune ea, este o nesiguranță tot mai mare și o capacitate redusă a oamenilor de a-și calcula riscurile.
Invitată în emisiunea „Harta de Impact”, Indreica a susținut că informațiile publice trebuie prezentate transparent, într-o formă pe care oamenii să o poată folosi efectiv. Nu e suficient ca datele să existe undeva, într-un raport greu de găsit. Când nu știi cum stă cu adevărat o instituție, nu poți lua decizii informate, fie că vorbim despre carieră, bani sau planuri de viitor.
Cele două teme se leagă mai strâns decât pare. Un sistem în care posturile de conducere se împart după culoarea politică transmite angajaților de carieră că performanța contează mai puțin decât apartenența. Iar o administrație care nu își arată deschis cifrele scapă mai ușor de întrebări incomode. Din perspectiva psihologiei organizaționale, efectul e previzibil: oamenii competenți fie se retrag într-o rutină defensivă, fie pleacă, de cele mai multe ori spre mediul privat.
Mesajul vine într-un moment în care discuția despre eficiența aparatului de stat a revenit în prim-plan, pe fondul presiunilor bugetare și al promisiunilor repetate de reformă a administrației. Politizarea conducerilor din instituții și companii de stat este criticată de ani buni, inclusiv prin angajamentele asumate de România privind guvernanța corporativă. Cu toate acestea, practica nu a dispărut. Faptul că o voce din zona mediului de afaceri pune problema în termeni de motivație și încredere, nu doar de costuri, mută accentul pe ceva greu de măsurat în bani: capitalul uman din sectorul public.
Rămâne de văzut dacă astfel de apeluri vor avea vreun ecou la nivel politic. Partidele care beneficiază de pe urma numirilor nu au prea multe motive să renunțe la ele. Presiunea poate veni însă dinspre cei afectați direct: funcționarii de carieră, cetățenii care au nevoie de servicii publice funcționale și companiile care concurează cu statul pe aceeași piață a muncii.
Sursă text și foto: G4Media — articolul original