Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. HealthyLife InspiRO Life FERMA DUTTON pe SkyShowtime Flexibilitatea, noul ritm al muncii Travel Sportz Fashion Timp liber ENTR Evenimente G4Debate Orașul meu Green News COHERO4EU Ochii pe rețele Tech Trends Showcase Apă și Energie Investiții la bursa WizzTravel Feed Your Brain Beach Please! Sweet Movie Mercedes-Benz (e)Sprinter: succesul afacerii mele!
4Mind Sport 2024 Home » Analize » Cum a schimbat tema anticorupției, în doar câteva luni, realitatea politică din trei țări vecine cu România: Bulgaria, Ungaria și Serbia (ANALIZĂ) Cum a schimbat tema anticorupției, în doar câteva luni, realitatea politică din trei țări vecine cu România: Bulgaria, Ungaria și Serbia (ANALIZĂ) 28 iun. 2026 • 715 Andrei Dan • Analize –> SHARE: WhatsApp icon Credit line: Marko Subotin / Alamy / Profimedia Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne in Discover Ascultă articolul În România lupta anticorupție a devenit temă secundară în lupta politică, cu o agendă dominată de criza economică, extremism și războiul dus de Rusia în Ucraina. În schimb, în trei țări vecine anticorupția a fost cheia care a schimbat realitatea politică.
State mai apropiate și mai dependente de Rusia – Bulgaria, Ungaria și Serbia au cunoscut de la începutul anului schimbări politice majore iar tema anticorupției a convins cetățenii să voteze anumiți politicieni sau a făcut, prin proteste, să îi îndepărteze pe alții. Președintele Serbiei din 2017, Aleksandar Vucic a anunțat, sâmbătă, că va demisiona în următoarele săptămâni și că vor fi organizate alegeri prezidențiale și parlamentare anticipate. Decizia președintelui sârb vine după aproximativ 18 luni de proteste anticorupție conduse de studenți, care au dominat țara, declanșate de prăbușirea unui acoperiș proaspăt renovat la o gară din Novi Sad.
Tragedia din noiembrie 2024, care a cauzat moartea a 16 persoane, a generat un val de nemulțumire publică, provocând proteste masive, închiderea universităţilor şi apeluri pentru alegeri anticipate. Manifestanţii acuză guvernul condus de preşedintele Aleksandar Vucic de corupţie sistemică, legături cu crima organizată şi limitarea libertăţii presei. Fostul președinte de la Sofia, Rumen Radev, a câștigat la finalul lunii aprilie alegerile parlamentare din Bulgaria și a devenit premier cu o platformă anticorupție și un discurs agresiv împotriva oligarhilor.
Partidul său, Bulgaria Progresistă, a câștigat alegerile promițând alegătorilor eliminarea a ceea ce a numit „modelul oligarhic de guvernare”. Victoria lui Radev a fost urmată de demisia procurorului general interimar, Borislav Sarafov, o mișcare interpretată de unii drept un semnal de schimbare. Deși considerat prieten al Rusiei și eurosceptic, Radev a fost felicitat, la finalul lunii mai, de Ursula von der Leyen, pentru progresele făcute în lupta împotriva corupției: „Aș dori să evidențiez progresele importante înregistrate de Bulgaria în domeniul combaterii corupției.
Înființarea Comisiei Anticorupție reprezintă un element esențial pentru combaterea eficientă a corupției la toate nivelurile. Ceea ce contează cu adevărat este ca această instituție să își poată desfășura activitatea în mod independent. Un alt pas esențial în lupta împotriva corupției este reorganizarea Parchetului General.
Scopul acestei reforme este consolidarea capacității instituției de a desfășura cu succes investigații în domeniul corupției (…) combaterea corupției reprezintă unul dintre obiectivele-cheie ale Uniunii Europene”, a spus șefa Comisiei Europene. Tot în aprilie, ungurii au votat masiv partidul Tisza, condus de Peter Magyar, care a militat în campania împotriva lui Viktor Orban pentru dezoligarhizarea țării.