Trei din patru elevi români de 15 ani spun că le cer ajutorul profesorilor atunci când temele devin prea grele. Chiar mai mulți, 82%, apelează la colegi. Cifrele vin din raportul PISA 2025 și schimbă puțin imaginea obișnuită a elevului român care se descurcă singur sau renunță. Pe acest indicator, România e la nivelul mediei țărilor OCDE, iar la ajutorul cerut colegilor chiar o depășește. Totuși, raportul arată și o problemă: tot mai mulți adolescenți din statele dezvoltate abandonează temele când acestea li se par prea lungi.
Mai exact, 75,3% dintre elevii români declară că se îndreaptă spre profesori când dau de greu. Procentul e apropiat de cel din Irlanda, Italia și Ungaria. În Republica Moldova ajunge la 78%, iar în Qatar, Olanda, China și Islanda trece de 80%. Islanda, cu 84,5%, e aproape de vârful clasamentului. Diferența dintre țări nu e mare, iar autorii raportului trag concluzia că cererea de ajutor e un comportament obișnuit și foarte răspândit în sistemele de educație din OCDE.
Interesant e că la noi colegii sunt consultați mai des decât profesorii. Cu 82% la acest capitol, România stă alături de Croația, Cehia, Qatar, Ungaria, Muntenegru și Lituania. În fruntea listei sunt sisteme asiatice: Japonia cu 85%, China cu 89% și Singapore cu 90%. Asta poate însemna că elevii se simt mai în largul lor cu cineva de vârsta lor decât cu un adult care îi și notează. Pentru școală, faptul că elevii învață unii de la alții e un lucru bun. Dar ar putea arăta și cât de greu le vine să recunoască în fața profesorului că nu au înțeles.
PISA nu mai măsoară doar ce știu elevii la matematică, citire sau științe, ci și cum se raportează la învățare. Raportul se uită la motivație, adică la curiozitate și perseverență, și la capacitatea elevilor de a-și stabili obiective și de a cere ajutor. Se uită și la așa-numita „mentalitate de creștere”, adică la convingerea că inteligența se poate dezvolta prin muncă, efort și feedback. Faptul că OCDE acordă atâta atenție acestor lucruri arată că, pentru evaluatori, felul în care un elev face față dificultăților contează aproape la fel de mult ca rezultatul de la test.
Partea mai puțin bună a raportului privește temele. Aproximativ o treime dintre elevii din țările OCDE spun că renunță la teme dacă acestea sunt prea lungi, iar procentul a crescut în majoritatea statelor. În România, cantitatea de teme e de ani buni subiect de dispută între părinți, profesori și minister. Datele PISA pot da argumente celor care cer teme mai scurte și mai bine gândite. Dacă elevii sunt dispuși să ceară ajutor, dar cedează când sarcina e prea mare, problema pare să țină mai degrabă de volumul temelor decât de lipsa lor de voință.
Sursă text și foto: G4Media — articolul original