Aproximativ 4 miliarde de euro, adică 40% din bugetul de 10 miliarde al Apărării, vor merge către înzestrare. Ministerul Apărării Naționale leagă însă acești bani de o condiție: o parte din producție trebuie să se facă în România. Ministrul interimar Radu Miruță a explicat abordarea în episodul 19 al podcastului „Frontier Defense”, realizat de G4Media. Pe scurt, MApN vrea ca banii pentru armament să construiască și capacitate industrială în țară, nu doar să cumpere echipamente gata făcute din afară.
Planul se bazează pe parteneriate industriale obligatorii. Printre ele se numără fabricarea de drone în colaborare cu parteneri externi. Tot în interviu, Miruță a spus o frază care va fi probabil citată mult: „Avem copaci crescuți în fabrici”. Imaginea sugerează că ministrul vrea capacități industriale dezvoltate din interior, nu doar etichete puse pe produse din import. Rămâne de văzut dacă în spatele ei vor exista contracte, linii de producție și locuri de muncă care pot fi verificate.
Interviul vine într-un moment sensibil pentru minister. Programul european SAFE oferă statelor membre împrumuturi avantajoase pentru apărare, iar România este unul dintre cei mai mari beneficiari. Tocmai de aceea, felul în care sunt aleși furnizorii și proiectele a fost criticat pentru lipsă de transparență. Miruță a respins acuzațiile privind opacitatea programului. A încercat totodată să explice de ce MApN nu a cumpărat mai multe arme „Made in Romania”. Este o întrebare incomodă pentru orice guvern care promite de ani de zile relansarea industriei naționale de apărare.
Tensiunea e cunoscută. Armata are nevoie de echipamente repede, pe fondul războiului din Ucraina și al presiunii pe flancul estic al NATO. Industria autohtonă, în schimb, nu poate livra încă, în multe cazuri, volumele și tehnologia cerute. Condiționarea achizițiilor de producția locală poate aduce investiții și transfer de know-how. Poate însă și să întârzie livrările sau să scumpească contractele, dacă partenerii străini trec costurile în preț.
Contează și faptul că Miruță este ministru interimar. Deciziile luate acum privind alocarea miliardelor pentru înzestrare vor produce efecte mult după mandatul său, iar cine va conduce ministeriul de acum încolo va trebui să le ducă la capăt. Adevăratul test al strategiei va fi numărul de contracte care ajung să însemne fabrici funcționale pe teritoriul României, nu doar promisiuni de cooperare.
Sursă text și foto: G4Media — articolul original
