La 25 de ani de la atentatele de 11 septembrie 2001, istoricul american Timothy Snyder lansează un avertisment care nu are legătură cu comemorarea în sine, ci cu felul în care frica provocată de un atac poate întoarce o putere împotriva propriilor interese. Eseul, scris într-un subsol din Harkov în timp ce sirenele de raid aerian sunau pentru a treia oară în noapte, ajunge la o întrebare incomodă: ce s-ar putea întâmpla dacă Donald Trump ar primi, înainte de alegerile din noiembrie, o criză de care un lider dornic să-și păstreze puterea ar putea profita?
Snyder nu scrie din abstract. În dimineața de 11 septembrie 2001 era un tânăr profesor la Yale, tocmai revenit din New York, și a intrat în sală să le vorbească studenților despre atac chiar în ziua în care s-a produs. Un sfert de secol mai târziu, în eseul „Helping the Terrorists to Win”, publicat pe 10 septembrie, își reia aceeași idee de atunci: victoria unui terorist nu se măsoară în numărul de victime, ci în reacția celui atacat după explozie.
Argumentul central e simplu, dar tăios: teroristul e, aproape mereu, incomparabil mai slab decât statul pe care îl atacă și nu îl poate învinge militar. Poate însă să-i inducă atâta frică și dezorientare încât statul să înceapă să ia decizii împotriva propriilor interese. Așa interpretează Snyder invazia Irakului din 2003 — o țară care, potrivit Raportului Comisiei 9/11, nu avea nicio legătură operațională dovedită cu atacurile al-Qaeda, dar pe care Washingtonul a invadat-o totuși, cu un cost enorm: destabilizarea Orientului Mijlociu, pierderea de credibilitate internațională și erodarea încrederii americanilor în propriile instituții.
De aici, Snyder trage o linie — atent formulată — până la războiul din Ucraina. Nu susține că invazia Irakului l-a determinat pe Vladimir Putin să atace Ucraina; responsabilitatea pentru acel război rămâne exclusiv a Rusiei și a liderului ei. Dar observă că precedentul irakian i-a oferit Kremlinului un argument propagandistic comod: dacă Statele Unite au putut invada o țară pe baza unor justificări contestate, cu ce autoritate morală mai cere Washingtonul Moscovei să respecte dreptul internațional? Snyder spune că a fost confruntat cu exact această întrebare încă din 2014, după anexarea Crimeei.
Miza eseului, scris la 25 de ani distanță și la câteva săptămâni de alegerile americane din noiembrie, e avertismentul implicit pentru prezent: dacă o criză majoră ar lovi Statele Unite înainte de vot, tentația unui lider care vrea să-și consolideze puterea ar fi să folosească frica publicului nu pentru a apăra democrația, ci pentru a o restrânge. Pentru Snyder, aceasta e adevărata capcană a terorismului — nu distrugerea provocată direct, ci reacția liberă pe care o declanșează în cel atacat.
Sursă text și foto: OradeaPress — articolul original