Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, a anunțat printr-un comunicat trimis chiar de pe adresa de email a instituției că a debutat ca scriitor în limba spaniolă. Volumul „Suflet Regăsit” a fost prezentat sub titlul „Alma Reencontrada” la Târgul de Carte din Bimenes, Asturia, ajungând astfel la al cincilea titlu din portofoliul literar al liberalului clujean, care include și un volum autobiografic.
Dincolo de anecdotă, anunțul vine într-un moment în care numele lui Tișe circulă tot mai des pe rețelele sociale printre liberalii clujeni, unii mizând pe o eventuală desemnare a sa ca premier, alții sperând exact opusul, o retragere definitivă din politică. Portofoliul „literar” ar putea fi citit, în acest context, ca o tentativă de a-și construi o imagine publică mai blândă, paralel cu afacerile imobiliare care i-au marcat traseul politic.
Realitatea administrativă din județul Cluj arată însă altceva decât imaginea de lider pregătit pentru o funcție națională. De la revenirea sa la șefia Consiliului Județean, din 2011 încoace, marile proiecte de infrastructură au avansat mai degrabă prin efortul specialiștilor din instituție decât prin inițiativă politică personală, de la urbanism și digitalizare la accesarea fondurilor europene pentru spitale.
Exemplul cel mai vizibil rămâne pista Aeroportului Cluj, al cărei proiect de prelungire cu încă un kilometru, necesar pentru curse trans-atlantice, a fost demarat în 2012 și nu a fost finalizat nici acum, în 2026. Absența unor colaborări concrete cu alți lideri locali, precum Emil Boc, pentru proiecte comune de infrastructură, întărește imaginea unui politician care s-a menținut în funcție mai mult prin inerția structurilor de partid decât prin rezultate.
Pentru liberalii clujeni, miza din spatele acestor discuții nu e literară, ci pur politică: cine câștigă și cine pierde dacă Tișe ar urca sau ar coborî o treaptă în hierarhia partidului. Până una-alta, cartea scrisă în spaniolă rămâne cel mai concret rezultat recent al președintelui Consiliului Județean Cluj, într-un mandat în care administrarea județului a rămas, în linii mari, pe mâna aparatului tehnic al instituției.
Sursă text și foto: Actual de Cluj — articolul original