Doar trei din zece români spun că au încredere în Guvern, un procent care plasează țara noastră cu zece puncte sub media celor 33 de state membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Datele apar într-un raport publicat de OCDE la 29 iunie 2026, bazat pe un sondaj realizat în România între 10 septembrie și 17 noiembrie 2025 – primul de acest tip la care țara noastră participă.
Dincolo de cifra generală, raportul arată o hartă fragmentată a încrederii în instituții. Poliția rămâne instituția cea mai credibilă, cu 45% din respondenți, instanțele judecătorești strâng 36%, iar partidele politice se plasează la coada clasamentului, cu doar 18%. Funcția publică în ansamblu adună 29% încredere, față de 45% media OCDE – un decalaj care spune multe despre percepția românilor asupra statului ca angajator și furnizor de servicii.
Satisfacția față de serviciile esențiale confirmă tendința: 40% dintre cei care au apelat recent la sistemul de sănătate se declară mulțumiți, față de 54% media organizației. Educația stă puțin mai bine, cu 47% versus 60%, iar serviciile administrative obțin 53% satisfacție, sub cei 68% înregistrați în restul statelor OCDE. În toate cele trei domenii, România rămâne constant în urma mediei, ceea ce indică o problemă structurală și nu una punctuală, legată de un singur sector.
Percepția asupra felului în care se face guvernarea e la fel de rezervată: numai 23% dintre români cred că oamenii au vreun cuvânt de spus în deciziile Executivului, sub media OCDE de 31%, iar doar o treime consideră că deciziile guvernamentale se bazează pe dovezi solide. Pe partea de integritate, un sfert dintre respondenți consideră probabil ca un funcționar să refuze bani pentru a grăbi un serviciu public, comparativ cu 36% la nivel OCDE – semn că neîncrederea nu vizează doar performanța, ci și corectitudinea sistemului.
Un indiciu de optimism vine din zona tehnologiei: 45% dintre români cred că instituțiile guvernamentale vor folosi inteligența artificială pentru servicii mai adaptate nevoilor individuale, o speranță care contrastează cu scepticismul general față de administrație. Rezultatele, valabile la nivel național, reflectă și realitățile din teritoriu, inclusiv din județul Bihor, unde relația locuitorilor cu serviciile publice rămâne un subiect sensibil în discuțiile despre reforma administrației.
Sursă text și foto: Observatorul Bihorean — articolul original