Peste un sfert dintre monumentele istorice din județul Mureș au ajuns în stare de paragină, iar conducerea Direcției de Cultură trage un semnal de alarmă privind necesitatea unor intervenții urgente. Directorul executiv interimar, Klara Pădurean, a precizat că 27,5% din cele 1.018 de monumente aflate pe raza județului se degradează, în ciuda faptului că în ultimul deceniu au fost reabilitate aproximativ 220 dintre ele.
Cu peste o mie de monumente istorice, Mureș se situează pe locul al patrulea în țară, după București, Cluj și Sibiu – un clasament care arată cât de densă e harta patrimoniului din Transilvania și cât de mare e presiunea asupra autorităților locale care gestionează astfel de obiective. Cinci dintre monumentele mureșene fac parte din patrimoniul UNESCO, printre care bisericile fortificate din Saschiz și Dârjiu, parte a unui ansamblu unic la nivel european.
Datele prezentate de Pădurean arată și unde se concentrează, de fapt, problema: 62,7% dintre monumente se află în mediul rural, zone unde resursele de întreținere sunt de regulă mai reduse decât în orașe, iar riscul de degradare crește. În plus, 6,4% dintre monumente au proprietari străini, situație care, potrivit directorului interimar, arată un interes internațional real, dar și lipsa unui cadru de reglementare suficient de strict pentru a obliga la întreținere.
Ritmul reabilitărilor din ultimii zece ani, de circa 22 de monumente pe an în medie, este considerat insuficient de conducerea Direcției de Cultură Mureș, care cere accelerarea lucrărilor pentru a preveni pierderi ireversibile din patrimoniu. Printre direcțiile propuse se numără inventarierea și monitorizarea continuă a monumentelor, un program integrat de restaurare cu finanțare publică și privată, dezvoltarea turismului cultural în mediul rural, educație pentru comunitățile locale, atragerea de fonduri europene și o reglementare mai clară a proprietății, în special pentru imobilele deținute de cetățeni străini.
Mesajul transmis de Klara Pădurean este, în esență, un apel la colaborare între autorități, comunități și investitori privați, pentru ca patrimoniul să nu rămână doar o problemă de bifat în rapoarte, ci să devină motor real de dezvoltare culturală și economică. Situația din Mureș confirmă, de altfel, o tendință vizibilă la nivelul întregii Transilvanii, inclusiv în județul Cluj, unde numărul mare de monumente istorice ridică aceleași provocări legate de finanțare și întreținere pe termen lung.
Sursă text și foto: Zi de Zi — articolul original